"Cine ne va despărţi de iubirea lui Cristos? Oare necazul, strâmtorarea, prigoana, foamea, lipsa de îmbrăcăminte, primejdia ori sabia? Nu, căci în toate acestea suntem mai mult decât biruitori prin acela care ne-a iubit pe noi. Căci sunt convins că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici prezentul, nici viitorul, nici înălţimea, nici adâncul, nici vreo altă făptură nu va putea să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Cristos Isus, Domnul nostru" (Rom 8,35.37-39).
Oricine citeşte cu atenţie biografia lui Saul din Tars, devenit Paul, apostol al neamurilor, ajunge la concluzia că se află în faţa unui cucerit de dragostea lui Cristos, în care trăieşte şi activează până la încununarea sa martirică.
În câteva versete din Scrisoarea către Romani (8,31-35 şi 37-39), apostolul Paul declară cu toată tăria că ataşarea de Dumnezeu te face invincibil: "Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?" (v. 31). Într-adevăr, cine se ridică împotriva lui Dumnezeu este sortit înfrângerii.
Faptul că Dumnezeu nu a cruţat pe Fiul său, ci l-a dat morţii ispăşitoare pentru toţi, ne asigură îndreptăţirea şi calitatea de aleşi ai săi. Prin moartea şi învierea sa, din iubire pentru noi, Isus este mijlocitorul nostru la Tatăl (v. 32-34).
Iubirii milostive a lui Isus faţă de noi se cuvine a i se răspunde cu iubire totală.
Astfel se poate înţelege întrebarea lui Paul: "Cine ne va despărţi de iubirea lui Cristos?" (v. 35). Chiar dacă s-ar abate asupra noastră necazuri, strâmtorări, persecuţii, foamete, lipsă de haine, primejdii sau sabie, "în toate acestea noi suntem mai mult decât învingători prin cel care ne-a iubit" (cf. v. 35-37).
Sfântul apostol Paul este convins că nimeni şi nimic: viaţa, moartea, îngerii, stăpânirile, cele prezente sau cele viitoare, puterile şi înălţimile, adâncurile ori vreo altă creatură nu vor putea "să ne despartă de iubirea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus, Domnul nostru" (cf. v. 38-39).