Deseori auzim vorbindu-se de colesterol şi de influenţa pe care îl poate avea asupra organismului. Vedem persoane care urmează un regim alimentar strict şi care trăiesc cu permanenta grijă de a măsura nivelul lui. Vom avea oare şi noi în viitor astfel de probleme? Ce reprezintă de fapt?

Colesterolul este un alcool policiclic de care se leagă acizii graşi, devenind astfel o grăsime care se întâlneşte în aproape toate alimentele de origine animală. El este transportat prin intermediul sângelui în asociaţii moleculare cu proteinele (lipoproteine).

Cantitatea totală de colesterol din organism este de aproximativ 145 de gr.

Organismul îşi fabrică singur colesterolul necesar şi nu are nevoie de nici un aport alimentar de acest fel. Dacă alimentele mâncate conţin o cantitate prea mare de grăsimi, colesterolul începe să se depună pe vasele de sânge, ceea ce duce la îngustarea arterelor. În final se poate ajunge până la anghină pectorală sau infarct miocardic.

Colesterolul crescut peste valorile normale este un factor de risc important care anunţă, uneori cu ani înainte, dezvoltarea unor boli cardiovasculare şi cerebrale. Colesterolul se depune pe interiorul pereţilor vaselor de sânge formând plăci de aterom şi îngustează vasul, scăzând astfel debitul de sânge în teritoriul irigat de respectivul vas. De aceea nu mai ajunge suficient oxigen la ţesuturi, fenomen cunoscut sub numele de ischemie. Acest lucru se întâmplă cu precădere ţesuturilor mari consumatoare de oxigen, cum sunt creierul şi inima. De aceea, colesterolul crescut este factor de risc mai ales pentru accidentul cerebral vascular şi pentru cardiopatia ischemică, dar şi pentru alte numeroase afecţiuni.

Nivelul optim de lipoproteine cu densitate mică este de 160 mg/dl pentru un adult tânăr. Este bine ca aceste lipoproteine să se găsească în cantitate cât mai mică.

Nivelul optim de lipoproteine cu densitate marea este de 45 mg/dl pentru bărbaţi şi în jur de 55 mg/dl pentru femei. Este bine ca aceste lipoproteine să se găsească în cantitate cât mai mare.

Ce influenţează colesterolul

În realitate, lucrurile sunt puţin mai complicate, pentru că există un "colesterol bun" (numit HDL-colesterol) şi un "colesterol rău" (numit LDL- colesterol). Riscul de apariţie al plăcilor de aterom depinde mai ales de raportul dintre colesterolul bun şi cel rău.

De ce creşte colesterolul? Există două mari cauze: o predispoziţie moştenită genetic şi alimentaţia nesănătoasă. De foarte multe ori cele două cauze coexistă, adică nu numai că există predispoziţia moştenită, dar se moştenesc şi proastele obiceiuri alimentare, fapt cu grave urmări mai ales în condiţiile epocii moderne, caracterizată mai degrabă de sedentarism, deşi îşi spune "a vitezei". Celor care îmi spun că "Bunica mânca în fiecare dimineaţă o halcă de slană şi a trăit 90 de ani", eu le amintesc că bunica respectivă, după acest mic dejun mergea cu furca în spinare la câmp, nu mergea cu maşina la birou.

Trebuie spus că alimentele vegetale nu au nici un pic de colesterol. De aceea la vegetarieni riscul de creştere al colesterolului este neglijabil. Colesterolul îl găsim numai în alimente de origine animală şi cu precădere în următoarele trei: carnea grasă, gălbenuşurile de ou şi smântâna. Persoanele care se ştiu predispuse sau care deja au colesterol crescut ar face bine să elimine aceste produse din alimentaţie. Colesterolul alimentar provine în exclusivitate din produse animale: gălbenuşul de ou, produse lactate nedegresate, carne, untură şi slănină.

Colesterolul depinde şi de echilibrul energetic, reflectat de greutatea corporală, de vârstă, de activitatea fizică, de nivelul hormonului estrogen (femei). Activitatea fizică susţinută consumă acizii graşi şi previne acumularea lor în ficat.

Colesterolul devine din ce în ce mai periculos pe măsură ce înaintăm în vârstă. Acest lucru nu depinde neapărat de greutatea corporală pe care o luăm, deşi la persoanele grase metabolismul este alterat şi, prin urmare, riscul este mai mare.

Foarte mult (aproape 50% din cazuri) contează şi moştenirea genetică. (Dr. Mihnea Dragomir)

Pagină realizată de dr. Lucia Amza