Toate Bisericile pentru toată lumea

Mesajul Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea pentru Cea de-a LXXXI-a Zi Mondială a Misiunilor a fost semnat la 27 mai, în solemnitatea Rusaliilor. Ziua Mondială a Misiunilor se va celebra duminică, 21 octombrie. Tema mesajului, "Toate Bisericile pentru toată lumea", cuprinde un îndemn şi o readucere aminte.

Îndemnul. Primul lucru pe care papa îl subliniază este acela că misiunea este cu atât mai actuală cu cât Biserica este chemată să răspundă unor noi provocări în evanghelizare. Nu doar preoţii sau episcopii sunt cei vizaţi, ci şi laicii. Aici papa insistă chiar mai mult: bolnavii, persoanele suferinde, copiii pot oferi lui Dumnezeu şi Bisericii o contribuţie foarte importantă. Inclusiv surorile de clauzură sunt chemate să se roage mai intens pentru ca lucrarea misionară să crească în intensitate. Ne-ar putea mira insistenţa Sfântului Părinte, dar ea reprezintă un element esenţial în ceea ce noi numim "spiritualitate misionară".

"De fapt, nu încetează să răsune, ca o chemare universală şi un apel din inimă, cuvintele cu care Isus Cristos, răstignit şi înviat, înainte de a se înălţa la cer, a încredinţat apostolilor mandatul misionar: "Aşadar, mergeţi şi învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duhul, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă"".

Nu există misiune fără rugăciune. Nu există rugăciune pentru misiuni fără dragoste faţă de misiune. Şi nu putem iubi dacă nu ne aducem aminte de dorinţa lui Isus de a ajunge la toate popoarele, la toate culturile, la toţi oamenii şi la toate valorile umane.

Readucerea aminte. Papa reaminteşte de cei 50 de ani de la enciclica Fidei donum a papei Pius al XII-lea. Actualul papă reia fragmente întregi din această enciclică, pentru că, pe de o parte, mesajul ei este la fel de actual, şi, pe de altă parte, la fel de urgent. Cine este misionarul fidei donum? Răspunsul se află chiar în titlul enciclicei: fidei donum care înseamnă darul credinţei. Aşadar, vorbim despre cel care poartă un dar al credinţei şi îl transmite mai departe celor care nu-l au. Primii chemaţi sunt episcopii! Ei au în grija lor Biserica locală şi simt cu Biserica Universală. Chemaţi sunt şi preoţii şi laicii. "De aceea, mă adresez păstorilor tuturor Bisericilor, aşezaţi de Domnul la conducerea turmei sale unice, ca să împărtăşească obsesia vestirii şi a răspândirii evangheliei. Tocmai această preocupare l-a făcut pe slujitorul lui Dumnezeu, Pius al XII-lea, în urmă cu 50 de ani, să facă mai corespunzătoare exigenţelor timpurilor cooperarea misionară. În special în faţa perspectivelor evanghelizării, el a cerut comunităţilor de veche evanghelizare să trimită preoţi în sprijinul Bisericilor întemeiate mai recent. Astfel a dat viaţă unui nou "subiect misionar" care, de la primele cuvinte ale enciclicei, a luat tocmai numele de "fidei donum"".

De obicei, misionarul fidei donum merge pentru o perioadă de timp determinată într-un alt loc decât cel natal, de origine, şi în urma unei înţelegeri între cele două dieceze. La încheierea mandatului, misionarul revine în ţara natală. El poartă cu sine experienţa darului transmis şi totodată o mai mare bogăţie culturală. El devine o punte de legătură între oameni şi culturi, dar mai ales între două Biserici locale. Sunt zeci de mii de preoţi şi laici care au făcut şi fac această experienţă. Să fie aceasta oare calea misionară pe care Biserica noastră locală trebuie să o accentueze mai mult? E o întrebare care ar putea fi prilej de reflecţie pentru noi toţi. Dacă actualul papă, în modul său de a privi misiunea, are atât de multă încredere în acest mod de colaborare misionară, atunci ea poate deveni şi pentru noi un "semn al timpurilor".