Este cel mai cunoscut scriitor catolic străin în Dieceza de Iaşi, în perioada interbelică.
S-a născut la 15 august 1768, la Dinkelsbühe (Germania), şi a studiat teologia la Universitatea din Dillingen, unde i-a avut profesori pe savanţii Brokmann şi Sailers. A fost sfinţit preot în 1801, activând apoi în parohiile din Nassenbeuern, Seeg, Thannhausen şi Oberstadion. În 1827 a fost numit canonic al catedralei din Augsburg.
În calitate de paroh, C. von Schmid a fost foarte ataşat de copii, pentru care a compus piese de teatru, povestiri, lucrări de pedagogie, a organizat serbări, iar pentru dezvoltarea pietăţii la copii, i-a însoţit pe aceştia în numeroase pelerinaje. Practic, C. von Schmid şi-a dedicat întreaga viaţă educaţiei copiilor. La orele de religie, învăţăturile date de prietenul iubitor al copilăriei erau urmate mereu de rugămintea generală: "O istorioară, o istorioară".
C. von Schmid a devenit cunoscut în Germania prin cărţile sale: Istoria biblică, Apostolii Germaniei, Conferinţele clerului din Dieceza de Augsburg, Catehismul religiei catolice pentru Dieceza de Augsburg. A colaborat, de asemenea, la numeroase publicaţii catolice, a coordonat învăţământul religios în dieceza sa şi a întocmit mai multe manuale de citire.
Moare la 3 septembrie 1854, la Augsburg.
Viaţa şi opera sa au devenit cunoscute şi prin intermediul Memoriilor sale, care au fost publicate postum de nepotul său, Albert Werfer, precum şi al unor biografii ce i-au fost închinate, cum a fost cea a lui Brutscher, apărută la Münster în 1917.
"În analele literare - se scria în revista Lumina creştinului din octombrie 1943 - Schmid e nemuritor, mai ales prin sutele de povestiri pentru tineri. A iubit toată viaţa epoca tinerilor şi a scris pentru ea. Voia să dea în mâinile copiilor şi ale tinerilor cărţi bune, scrise numai pentru sufletul lor.
Îşi căuta subiecte din lumea copiilor şi le prelucra minunat. Se inspira din istorisirile biblice. A studiat cu multă pasiune Sfânta Scriptură şi istorisirile biblice. A studiat marii scriitori ai literaturii universale, folclorul, istoria, cronicile etc. Din imensul material oferit de datele cunoştinţelor istorice din diverse ţări şi epoci şi-a cules personaje şi cadre. Povesteşte în chip natural. Istorisirile sale par a fi crâmpeie rupte din realitate. A ştiut să aleagă subiecte de mare valoare morală, pe care le-a prelucrat cu cap de teolog şi cu inimă de povestitor".
Succesul la cititori al istorioarelor lui C. von Schmid a fost la nivel mondial, opera sa fiind tradusă în numeroase limbi şi publicată în multe ţări.
În 1848, de exemplu, I.G. Stephan, care era medicul curţii imperiale braziliene, i-a scris pr. C. von Schmid, relatându-i faptul că ar fi auzit vorbindu-se despre istorioarele sale până în imensele păduri ale Amazonului.
În Dieceza de Iaşi, Institutul "Presa Bună" a publicat între anii 1924 şi 1934 câteva zeci de broşuri ale lui C. von Schmid, majoritatea traduse de pr. Bronislau Falewski. Câte o carte sau două aparţinând marelui povestitor german au tradus şi ep. Mihai Robu, pr. Gheorghe Peţ, pr. Anton Gabor şi pr. Dumitru Andrieş, în cadrul seriei intitulate "Istorioare morale".
De menţionat faptul că broşurile lui C. von Schmid, tipărite la "Presa Bună", au fost apoi răspândite în toată ţara, fiind lectura a mii şi mii de tineri. De asemenea, multe dintre aceste cărţi au fost tipărite în două sau trei ediţii. În total au văzut lumina tiparului la "Presa Bună" un număr de 30 de povestioare, cele mai cunoscute fiind Doctorul năzdrăvan, Crucea de lemn, Revărsarea Rinului, Bisericuţa din pădure, Cuibuşorul de păsări, Arumúgam, Îngerul sclavilor, Iubiţi pe duşmanii voştri, Prizonierul corsarului, Cea mai bună moştenire ş.a.
