Inaugurarea noii biserici la Horgeşti a avut loc sâmbătă, 16 septembrie. PS Aurel Percă a prezidat Liturghia; au concelebrat 15 preoţi. La Liturghie au participat o parte dintre arhitecţi, constructori şi binefăcători, precum şi credincioşi din parohie şi din satele din jur.

La 35 de km sud-est de Bacău, pe drumul Buhoci-Răcătău, pe Dealul Cucuieţilor se află localitatea Horgeşti. În faţă, înspre Răsărit, curge pârâul Răcătău. Localitatea este atestată documentar de pe timpul lui Alexandru cel Bun, în anul 1442.

În sat locuiesc credincioşi catolici şi ortodocşi. Catolicii locuiesc pe deal, având în mijloc biserica. Din 1986 s-a constituit aici parohie după ce mai mult de 20 de ani a fost cvasiparohie şi mai înainte filială la Parohia Văleni. Acum Horgeştiul numără 353 de familii, cu 1.416 credincioşi.

În decursul timpului au existat în Horgeşti mai multe biserici. Ultima care era din cărămidă fusese construită între anii 1927 şi 1930. Trecând prin mai multe cutremure biserica s-a degradat şi a trebuit să fie construită alta.

Lucrările, coordonate de pr. Vincenţiu Burlacu, au început în septembrie 2003, după ce a fost dărâmată biserica veche. Credincioşii din sat au contribuit cu munca lor, cu produse şi cu bani. Au susţinut lucrarea Episcopia de Iaşi, Primăria Horgeşti şi în mod substanţial binefăcătorii din Italia prin pr. Alexandru Cobzaru.

La Liturghia de inaugurare procesiunea a pornit din casa parohială. La începutul Liturghiei a vorbit parohul comunităţii, pr. Vincenţiu Burlacu, care a urat bun venit oaspeţilor invitându-i la rugăciune şi la mulţumire adusă lui Dumnezeu. La predică Preasfinţitul a vorbit despre bucuria pe care o dă o nouă biserică într-o comunitate. "În biserică, a spus Excelenţa sa, au loc principalele evenimente din viaţă: Botezul, Împărtăşania, Căsătoria, celelalte sacramente. Aici ne putem apropia de Dumnezeu în rugăciune şi găsim mângâiere". A mulţumit celor care s-au implicat în construcţie şi a spus că aşteaptă alături de ceilalţi momentul consacrării altarului şi a bisericii care speră să fie cât mai degrabă.

Printre darurile oferite la altar a fost şi macheta bisericii. Tinerii şi copiii s-au implicat în pregătirea cântărilor; unii dintre ei erau îmbrăcaţi în costume naţionale.

La final părintele paroh a dat detalii despre biserică, nominalizându-i pe cei care au contribuit la ridicarea noului lăcaş. A luat cuvântul şi pr. Alexandru Cobzaru, vorbind de statuia de la intrare care a fost adusă şi aşezată chiar în ziua aceea: Cristos Mântuitorul cel îndurător care veghează asupra satului. Mulţumind din nou constructorilor, autorităţilor, credincioşilor şi tuturor binefăcătorilor, PS Aurel a anunţat în final că pr. Vincenţiu Burlacu a fost promovat fiind ales de către păstorul diecezei ca formator al viitorilor preoţi.

Revine noului paroh, pr. Emil Lucaci, să coordoneze lucrările care mai sunt de făcut şi să pregătească momentul consacrării altarului şi sfinţirii bisericii. Cu siguranţă, el va fi sprijinit în continuare de binefăcători şi de credincioşii din sat.

Pr. Cornel Cadar

* * *

Biserica, proiectată de dl arh. Alexandru Frunză, are următoarele dimensiuni: înălţime până la cruce 44.40 m, lungime 43.40 m, lăţime 16 m. Amintesc pe cei care şi-au dat concursul la proiectarea rezistenţei: dl ing. Tiberiu Bănică, dl dr. ing. Constantin Avram şi dl ing. Romeo Strugariu. Lucrările au fost asistate şi conduse îndeaproape de dl Francisc Butnăraşu şi de echipa sa din Gioseni.

Desigur, pr. Alexandru a colaborat cu anumiţi binefăcători pe care comunitatea noastră îi cunoaşte: dl dr. arh. Donato Colombini, director al Asociaţiei "Fratello Mio" din Milano împreună cu mulţi membri ai asociaţiei. Dl Savino Micca din Italia, cel care va dona bisericii un policandru cu o circumferinţă de 2 m. (...)

Avem şi binefăcători locali: dl Vasile Herciu va finanţa, a şi început aceasta, staţiunile de la calea crucii. Amintesc pe toţi credincioşii care cu efort ieşit uneori din comun au contribuit la procurarea materialelor şi au asigurat forţa de muncă (...).