Continuăm prezentarea de biografii ale unor istorici romano-catolici. În acest număr al revistei, preotul cercetător Iosif Gabor.

S-a născut în 1922 la Tămăşeni, fiind nepot al Mons. Anton Gabor, fondatorul "Presei Bune" de la Iaşi.

A urmat cursurile Seminarului Franciscan de la Hălăuceşti şi ale academiilor teologice de la Luizi-Călugăra şi Oradea, studiu pe care l-a întrerupt în 1948. Un an mai târziu a fost arestat de Securitate, executând trei ani de detenţie. A fost hirotonit preot la Oradea, în 1954, de către episcopul Fiedler.

A activat în parohiile Bucureşti (catedrala "Sfântul Iosif"), Adjudeni, Galaţi, Huşi, Fărcăşeni, Cotnari, Nisiporeşti, Frumoasa, Izvoarele, Răchiteni, Baraţi şi Luizi-Călugăra. Moare la 4 noiembrie 1988 la Luizi-Călugăra.

În paralel cu activitatea pastorală, pr. Iosif Gabor a desfăşurat ample cercetări în arhivele româneşti, elaborând numeroase studii şi articole, majoritatea rămase în manuscris. Într-un medalion pe care pr. prof. Anton Despinescu i l-a dedicat în Buletin istoric nr. 1, acesta menţiona faptul că "o preţuire deosebită merită neobositul cercetător de arhive, preotul Iosif Gabor, OFMConv., de fericită amintire". Cu acest prilej, pr. Anton Despinescu a realizat şi un inventar al vastei opere istoriografice a lui I. Gabor, ce însumează 101 titluri de lucrări (cca. 12.000 de pagini format A4 dactilografiate).

După 1990, a început recuperarea editorială a acestei opere istoriografice, fiind tipărite până în prezent lucrările: Dicţionarul comunităţilor catolice din Moldova (1996) şi Necrolog (2001). În acelaşi timp, revistele diecezane de istorie ecleziastică Buletin istoric şi Pro memoria şi-au făcut un titlu de onoare din a publica, în fiecare număr, studii şi articole din opera istoriografică a ilustrului nostru predecesor. De menţionat însă faptul că proiectul cultural şi ştiinţific al celor două prestigioase publicaţii prevede continuarea publicării de studii şi articole scrise de I. Gabor, la rubrica "Restituiri istoriografice", cunoscut fiind faptul că în anii regimului ateu-comunist nu s-au putut tipări aceste lucrări. De asemenea, Departamentul de Istorie de pe lângă Episcopia Romano-Catolică de Iaşi are în programul său editorial pe anul 2007 şi publicarea volumului al doilea din monumentala lucrare a lui I. Gabor, Ierarhia Catolică a Moldovei, volum ce a fost dedicat Episcopiei de Bacău. Tipărirea acestei lucrări este prilejuită de împlinirea, anul viitor, a 400 de ani de la fondarea Episcopiei de Bacău (1607), eveniment de mare reverberaţie spirituală în viaţa Diecezei de Iaşi.

Cele mai multe dintre lucrările lui I. Gabor sunt realizate sub forma unor monografii dedicate unor sate, comunităţi şi biserici catolice din Dieceza de Iaşi şi Arhidieceza de Bucureşti.

Numeroase alte lucrări sunt dedicate unor personalităţi catolice româneşti, vieţi de sfinţi, instituţii de cultură şi şcolare, momente sociale din viaţa catolicilor români ş.a.

Una dintre cele mai importante lucrări ale lui I. Gabor rămâne Dicţionarul menţionat mai sus, la care a lucrat peste două decenii, o capodoperă a istoriografiei catolice româneşti.

Cartea fost tipărită la Bacău în anul 1996 şi prezintă denumirile şi descrierile a 405 localităţi în care s-au aflat sau în care se află comunităţi parohiale catolice. Este în realitate o colecţie de minimonografii, titlu bibliografic însă obligatoriu pentru orice istoric şi cercetător care doreşte să iniţieze cercetări istorice privind istoria Bisericii noastre locale.

De altfel, pr. I. Gabor s-a remarcat printr-o bună îmbinare a surselor arhivistice inedite cu bibliografiile de specialitate, româneşti şi străine, rezultatul fiind lucrări ştiinţifice de amplu interes pentru cultura noastră catolică.

Pr. I. Gabor face parte din galeria marilor personalităţi culturale ale Bisericii locale, şi în cele mai multe domenii ale cercetării istorice el rămâne un pionier şi un deschizător de drumuri.