Una dintre preocupările importante ale ultimilor ani, în Dieceza de Iaşi, este, în spiritul documentelor Conciliului Vatican II şi al Sinodului diecezan, promovarea mai accentuată a celebrărilor ecumenice, care să contribuie din ce în ce mai mult la unitatea creştinilor. Chiar dacă uneori aceste celebrări şi dialoguri ecumenice au fost mai anevoioase, putem spune că azi asistăm la o deschidere spre valorile ecumenismului.
Preasfinţitul Petru Gherghel în anul 1990, la numirea sa ca episcop, şi-a ales ca moto pe stema episcopală cuvintele "Ut unum sint" ("Ca toţi să fie una"), voind să arate prin aceasta că una dintre priorităţile sale este unitatea creştinilor. Pentru noi, românii, un moment semnificativ în drumul ecumenic a fost vizita în România a papei Ioan Paul al II-lea în anul 1999.
Dar ecumenismul şi rugăciunea pentru unitate nu înseamnă doar momente istorice, izolate sau facultative. Acestea au o continuitate şi, sperăm, un progres în viaţa diecezei, a comunităţilor parohiale şi a fiecăruia în parte.
Totuşi, în cursul unui an, luna ianuarie are un caracter cu totul aparte, Biserica stabilind în această lună Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor. În mod tradiţional, aceasta este celebrată în perioada 18-25 ianuarie. Perioada de timp a fost propusă în 1908 de Paul Wattson; este timpul cuprins între sărbătoarea
Catedrei Sfântului Petru şi cea a Convertirii Sfântului Paul. Pentru a veni în ajutorul tuturor celor care organizează aceste celebrări sau ore de rugăciune Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor şi Comisia "Credinţă şi Constituţie" a Consiliului Ecumenic al Bisericilor editează în fiecare an, începând din 1968, un material, cu o anumită temă.
Pentru ianuarie 2006 tema este "Unde doi sau trei se adună în numele meu, acolo sunt şi eu în mijlocul lor" (Mt 18,20). Materialul a fost pregătit de un colectiv alcătuit din reprezentanţi ai diferitelor Biserici din Irlanda: Biserica Catolică, Ortodoxă, Luterană, Metodistă şi altele. Acest grup internaţional s-a reunit la Centrul Focolarinilor, în apropiere de Prosperous, în comitatul Kildare (Irlanda), având sprijinul Conferinţei Episcopale Irlandeze.
Ideea care stă la baza acestei teme prezentate de irlandezi este aceea de a încuraja şi de a aprofunda comuniunea
fraternă a poporului lui Dumnezeu în comunităţile mici, dar şi în adunările mari, în viaţa cotidiană, dar şi în celebrările liturgice oficiale. Răspunsul fidel la chemarea lui Dumnezeu nu se limitează la adunările mari, ci implică întâlnirea motivată de dragoste, de rugăciune şi de studiul biblic a "doi sau trei" uniţi în numele lui Isus. De fapt, vieţile persoanelor unite de această dragoste creează împărăţia lui Dumnezeu în lume. Este bine de amintit că, pe parcursul istoriei creştine, s-au comis multe fapte "în numele lui Isus", care nu au nimic în comun cu învăţătura lui Cristos şi cu exemplul dat de el. Acestea au fost de fapt acte împotriva comuniunii. Tocmai de aceea irlandezii, care se mai confruntă şi azi cu neînţelegeri, au adus în prim plan ideea comuniunii. Autorii irlandezi evidenţiază clar că "prezenţa lui Isus, acolo unde doi sau trei se adună în numele lui, este strâns legată de dragostea celor doi sau trei, care se adună, unul pentru celălalt".
