Deus caritas est, prima enciclică a papei Benedict, este o examinare în 42 de numere a iubirii divine, a iubirii umane şi a carităţii creştine. Papa a semnat enciclica în ziua de Crăciun, iar miercuri, 25 ianuarie, a fost dată publicităţii. Enciclica va apărea curând în traducere română la Editura "Presa Bună".

Papa Benedict a redactat enciclica în germană. Originalul a fost tradus apoi în latină, versiunea oficială a documentului, şi din aceasta într-o serie de alte limbi: italiană, spaniolă, franceză, portugheză şi spaniolă.

Enciclica Deus caritas est ("Dumnezeu este iubire") este compusă din două părţi. Prima parte este o explorare teologică a iubirii divine. A doua este o examinare a modului în care caritatea creştină influenţează societatea umană. În redactarea celei de-a doua secţiuni, papa Benedict s-a bazat în mare măsură pe un raport pregătit de Consiliul Pontifical "Cor Unum", despre activităţile caritabile ale Bisericii Catolice. Studiul efectuat de "Cor Unum" a fost început în timpul pontificatului papei Ioan Paul al II-lea.

Redemptor hominis, prima enciclică a papei Ioan Paul al II-lea, examina relaţia dintre Isus Cristos şi omenire; a fost adesea văzută ca declaraţia teoretică a planului general al defunctului pontif. Similar, prima enciclică a papei Paul al VI-lea, Ecclesiam suam, examina ceea ce avea să fie tema centrală a pontificatului său: relaţia dintre Biserică şi lume. În Deus caritas est, papa Benedict oferă o enciclică diferită. Este, după cuvintele arhiepiscopului Angelo Comastri, vicarul general al Statului Vatican, "o chemare la întoarcerea la însăşi inima creştinismului". Tema iubirii divine şi a răspunsului uman a fost una centrală pentru papa Benedict. În mesajul adresat lumii de Crăciun, Sfântul Părinte a avertizat că omul modern riscă să devină victimă a propriului succes material, că suferă de o "atrofiere spirituală" în absenţa unei dimensiuni religioase în viaţa sa.

În mesajul său pentru Ziua Mondială a Păcii papa a subliniat faptul că singura cale spre o pace durabilă depinde de iubirea pe care Isus a practicat-o şi predicat-o. Citând epistola sfântului Ioan, din care este luat titlul enciclicei, papa susţine că îl înţelegem pe deplin pe Dumnezeu doar când îl recunoaştem în umila formă umană a copilului Isus. "Dumnezeu este iubire", concludea papa. Enciclica se deschide cu acelaşi citat din sfântul Ioan (4,16) şi continuă cu un comentariu (enciclicele papale în mod tradiţional îşi primesc numele după primele cuvinte din primul paragraf). Papa afirmă că aceste cuvinte însumează înţelegerea credinţei creştine. Recunoaşterea faptului că Dumnezeu este iubire, a spus el, guvernează de asemenea înţelegerea creştină a omului şi a scopului său în viaţă.

Aşadar, prima secţiune din Deus caritas est este dedicată "unităţii iubirii, în creaţie şi în istoria mântuirii". În această primă secţiune, papa explorează autodăruirea iubirii divine şi argumentează că pentru iubirea umană este esenţial să se imite această trăsătură. Când iubirea umană nu se ridică la nivel de agape, avertizează papa, riscă să alunece în poftă trupească. Dar când erosul devine agape, în iubirea fidelă a cuplurilor căsătorite, iubirea ajunge "o imagine a relaţiei dintre Dumnezeu şi poporul său". A doua parte a enciclicei este dedicată "exercitării iubirii de către Biserică drept comunitate de iubire". Papa Benedict vorbeşte despre simţul responsabilităţii sociale ce se naşte din compasiunea creştină faţă de semeni. Chiar şi în cele mai bune societăţi ale lumii, va fi mereu nevoie de eforturi caritabile, scrie papa. Implicarea Bisericii în opere caritabile nu este călăuzită de teorii ideologice. Scopul Bisericii este să arate "aici şi acum, iubirea de care omul are întotdeauna nevoie". (După Catholica)