Românii, popor religios

Românii sunt cel mai religios popor european, deşi nu sunt printre cei mai frecvenţi participanţi la slujbele religioase, relevă un studiu al grupului sociologic GfK, realizat în 20 de ţări europene şi SUA, prezentat luni, 31 ianuarie, în cotidianul "Ziua". Întrebaţi dacă se identifică cu o anumită religie, 97% dintre cei intervievaţi din România au răspuns afirmativ.

Procentul este comparabil doar cu cel obţinut la aceeaşi întrebare de către turci, 95% dintre ei declarându-se ca aparţinând unei religii. La polul opus se situează ruşii, care au răspuns pozitiv la această întrebare în proporţie de 65%, şi americanii, care se declară religioşi în proporţie de 70%. Dacă în Europa Centrală, 80% dintre participanţii la studiu au declarat că se identifică cu o religie, vesticii au răspuns afirmativ într-o mai mică măsură - 68% dintre ei.

Ca grad de răspândire a religiilor, în România ortodoxia (88%) este urmată de catolicism (6%) şi protestantism (2%). Ultimele două sunt întâlnite, cu precădere, în vestul (Banat, Crişana, Maramureş) şi centrul ţării (Ardeal). În Europa, ţările cu cele mai omogene populaţii din punct de vedere religios sunt: Turcia (musulmani), Grecia şi Rusia (ortodocşi), Italia, Polonia, Slovenia, Spania şi Belgia (catolici) şi Danemarca şi Finlanda (protestanţi).

În ceea ce priveşte participarea la serviciile religioase, doar 18% din români au declarat că participă o dată pe săptămână la un serviciu religios, iar 11% dintre ei mărturisesc că nu participă niciodată sau aproape niciodată la astfel de servicii. Cei mai "bisericoşi" sunt polonezii şi turcii, urmaţi de italieni şi americani. La polul opus se află bulgarii, ruşii, suedezii şi danezii.

Referitor la antisemitism, în Europa Centrală şi de Est, curentul nu a crescut: mai puţin de 10% dintre români sunt de părere că există mai mult antisemitism printre concetăţenii lor, în vreme ce doar 17% dintre est-europeni cred că situaţia s-a agravat în ţara lor. De cealaltă parte se situează americanii şi vest-europenii: unu din trei americani sau occidentali consideră că există o doză mai mare de antisemitism printre conaţionalii lor decât exista în urmă cu cinci ani. În ţări precum Belgia, Olanda, Elveţia, Austria şi Germania, proporţia celor care declară acest lucru variază între 40% şi 52%.

Nou-născuţi abandonaţi

La sediul UNICEF România din Bucureşti, a avut loc prezentarea raportului "Situaţia abandonului copiilor sub cinci ani în România". Acest raport a fost dat publicităţii în luna februarie şi a fost înmânat forurilor naţionale şi internaţionale din domeniu. Raportul prezintă concluziile studiului efectuat de Ministerul Sănătăţii şi UNICEF în 150 de unităţi medicale din România.

În România anului 2005, indică raportul, din cauza sărăciei şi a lipsei de educaţie, încă sunt abandonaţi copii în spitale şi maternităţi, după un model neschimbat de 30 de ani. În 2003-2004, aproximativ 4.000 de nou-născuţi au fost abandonaţi imediat după naştere, adică 1,8 % din totalul acestora, pe aceleaşi coordonate ca acum 10, 20 sau 30 de ani, aflăm de la "Rompress". Cele mai multe dintre mamele care îşi abandonează copiii în maternitate sunt foarte tinere - 28% sub 20 de ani, necăsătorite, neşcolarizate -, 42,2% sunt analfabete, iar 27% cu şcoala generală neterminată şi trăiesc la limita sărăciei.

Agenţia Mediafax îl citează pe Pierre Poupard, reprezentantul UNICEF în România, care a declarat: "Din păcate, o dată ajunse în spitale, tinerele mame se confruntă cu mentalităţi şi practici învechite. Sistemul continuă să rămână foarte tradiţional, în deosebi pentru cei săraci şi marginalizaţi". Raportul citează povestea unei mame necăsătorite, în vârstă de 17 ani, care, neştiind ce să facă şi unde să meargă cu nou-născutul ei, a fost sfătuită de o infirmieră "că este mai bine... să nu mai văd copilul şi să-l las acolo pentru a începe o viaţă nouă. Aceeaşi infirmieră mi-a spus că este mai bine să nu văd copilul pentru că mă ataşez de el şi nu este bine pentru el".

Raportul recomandă măsuri urgente privind înregistrarea naşterilor, în conformitate cu dreptul copiilor la identitate, naţionalitate şi familie. Din cauza unui vid de procedură, un procent impresionant, de peste 30% dintre copiii părăsiţi în spitale, nu au acte de identitate. De asemenea, se reclamă implementarea legislaţiei privind responsabilitatea intersectorială - sănătate, social şi educaţie - pentru protecţia copilului şi integrarea serviciilor la nivel comunitar.

Anuarul pontifical 2005

În ziua de 31 ianuarie i-a fost prezentat Sfântului Părinte Anuarul pontifical pentru anul 2005. Serviciul de ştiri al Vaticanului a publicat câteva informaţii privind actualizările din noua ediţie. În 2004, papa a înfiinţat zece noi sedii episcopale şi un vicariat apostolic. Au fost create, de asemenea, şase sedii mitropolitane, şi au fost numiţi un total de 171 de episcopi. Numărul credincioşilor botezaţi a crescut de la 1.071 milioane în 2002, la 1.086 milioane în 2003. În ceea ce priveşte distribuţia catolicilor, aflăm că 49,8% locuiesc în cele două Americi; 25,8% în Europa; 13,2% în Africa; 10,4% în Asia şi 0,8% în Oceania.

Conform comunicatului, există 405.450 de preoţi (268.041 diecezani şi 137.409 călugări), numărul total al preoţilor în 2003 fiind în creştere faţă de anul anterior. Numărul hirotonirilor a crescut, de asemenea, de la 9.247 în 2002, la 9.317 în 2003. În schimb numărul total al seminariştilor din institutele de filozofie şi teologie a scăzut, nu semnificativ, de la 112.643 în anul 2002, la 112.373 în 2003. Situaţia seminariştilor, după continente, este următoarea: în Americi 37.191, în Asia 27.931, în Europa 24.387, în Africa 21.909, şi în Oceania 955.

Ghidul misiunilor catolice 2005

Cardinalul Crescenzio Sepe, prefectul Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor, i-a prezentat papei Ioan Paul al II-lea, luni, 31 ianuarie, noua ediţie din Ghidul misiunilor catolice 2005 care prezintă activitatea misionară a Bisericii. Papa şi-a exprimat aprecierea şi recunoştinţa pentru acest volum şi pentru toţi cei care au lucrat la realizarea lui. Lucrarea este disponibilă doar în limba italiană.

Pr. Giancarlo Girardi, procurator general al Societăţii Cuvântului Divin, a fost responsabil cu pregătirea noii ediţii; ultima apăruse în 1989. Lucrarea conţine cifre şi hărţi actualizate privind Bisericile din teritoriile de misiune şi informaţii referitoare la situaţia Bisericii în diferitele circumscripţii ecleziastice, precum şi la activitatea în domeniul evanghelizării şi al promovării umane. O scurtă introducere ilustrează activitatea Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor şi a Societăţilor de Misiune Pontificală. Cartea prezintă, de asemenea, câteva aspecte noi semnificative ale misiunii "ad gentes".

Din 1989 încoace, au fost înfiinţate 134 noi circumscripţii ecleziastice şi aproximativ 150 au fost modificate. Astăzi Congregaţia pentru Evanghelizarea Popoarelor răspunde de aproape 30% din numărul total de circumscripţii ecleziastice ale Bisericii, adică 1.069, după cum urmează: 180 arhidieceze mitropolitane, 750 dieceze, o abaţie teritorială, 72 vicariate apostolice, 45 prefecturi apostolice, patru administraţii apostolice, 11 misiuni "sui iuris" şi şase ordinariate militare. Majoritatea acestor circumscripţii ecleziastice sunt în Africa (477); apoi 453 în Asia; 80 în America; 45 în Oceania; şi 14 în Europa.

Personalul ecleziastic implicat în misiuni include 85.000 preoţi (52.000 diecezani şi 33.000 făcând parte din ordine călugăreşti), după cum urmează: 27.000 în Africa; 44.000 în Asia; 6.000 în America; 5.000 în Oceania; 3.000 în Europa. Ei sunt asistaţi de 28.000 călugări; 45.000 călugăriţe, şi 1,65 milioane cateheţi. Congregaţia pentru Evanghelizarea Popoarelor asigură, de asemenea, formarea spirituală şi academică a studenţilor pentru preoţie în 280 seminarii majore şi 110 seminarii minore. Cartea prezintă, de asemenea, eforturile Congregaţiei Vaticanului de a construi noi capele şi biserici, în special în zonele rurale, precum şi şcoli, centre medicale, şi opere caritabile şi sociale.