Oraşul Vatra Dornei, situat la confluenţa râurilor Dorna şi Bistriţa Aurie, la o altitudine de cca. 800 m, este o renumită staţiune balneo-climaterică unde vin numeroşi turişti pentru odihnă sau tratament.
Centenarul bisericii
După ocuparea Bucovinei de trupele austro-ungare în 1774, acest teritoriu va trece în subordonarea Arhiepiscopiei de Lemberg-Liov, mai precis la 11 aprilie 1796. Comunitatea catolică din Vatra Dornei nu forma încă o parohie, ea fiind în grija preoţilor din Câmpulung Moldovenesc, până în 1811, şi apoi a celor din Iacobeni, până în 1911. Cu timpul, însă, numărul catolicilor a crescut considerabil, îngreunând astfel munca preoţilor din Iacobeni care făceau din ce în ce mai greu faţă cerinţelor acestor credincioşi. Se va ajunge astfel la separarea celor două parohii. Iacobeniul va deveni filială a Parohiei Vatra Dornei, alături de alte sate aflate în bazinul Dornelor. Primul paroh menţionat în documente este părintele Joseph Ettmayr, urmat de părintele Julius Weber.
Prima biserică, înălţată în anul 1850, în care se adunau catolicii din Vatra Dornei pentru celebrarea sfintelor taine s-a dovedit a fi neîncăpătoare o dată cu creşterea populaţiei catolice. După ce a fost mutată în cimitir, în 1895, s-au început lucrările de construcţie la noua biserică, mult mai mare, într-un stil roman simplu cu unele adăugiri în stil gotic. Lucrările au fost încheiate în anul 1905.
Deşi biserica a fost avariată în timpul Primului Război Mondial, totuşi a rămas în picioare, prin grija credincioşilor care s-au străduit să o refacă, dând mărturie şi astăzi despre credinţa şi curajul înaintaşilor.
La începutul secolului al XX-lea, datorită construirii căii ferate ce făcea legătura între Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, numărul credincioşilor din zonă a crescut în medie cu 40-50%. Astfel, la 11 februarie 1907, în urma unui recensământ, numai în Vatra Dornei erau 907 suflete, aparţinând etniilor germane (majoritatea), poloneze şi ucrainene, alături de credincioşii de origine română.
Comunitatea a avut de suferit de pe urma celor două războaie mondiale, dar, mai ales, ca urmare a strămutării germanilor din Vatra Dornei (6 decembrie 1940 şi 1941). În ianuarie 1942, numărul credincioşilor catolici era doar de 250, din care 100 erau de origine poloneză iar restul erau germani, ucraineni şi români. În deceniile care au urmat acestor evenimente, situaţia catolicilor din Vatra Dornei nu a înregistrat creşteri semnificative, menţinându-se în jurul cifrei de 250 de familii cu aproximativ 400 de credincioşi.
Având hramul "Schimbarea la Faţă a lui Isus", parohia Vatra Dornei împreună cu filialele Iacobeni - "Sfântul Ioan Nepomuk", Dorna Cândreni - "Sfântul Mihail" şi Dornişoara, are un total de 177 de familii cu 435 de credincioşi. Din anul 1996 paroh al comunităţii este pr. Anton Egner.
Paul Baciu * * *
Anul acesta se împlinesc 100 de ani de când se celebrează sfânta Liturghie în biserica din Vatra Dornei. În ea atâţia oameni s-au întâlnit cu Dumnezeu şi şi-au regăsit pacea sufletească. Biserica, cu turnul ei zvelt ce străjuieşte de un secol şi clopotele ei ce împrăştie norii negri, cheamă pe toţi dornenii din toate colţurile ţării şi ale lumii la sărbătoare. Sunt invitaţi toţi cei care vor să se alăture în rugăciune de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru credinţa şi tăria dăruită înaintaşilor, pentru faptele minunate pe care, cu braţ puternic, le-a săvârşit în mijlocul poporului său. Bucuria va fi pe deplin împlinită prin prezenţa episcopului de Iaşi şi a celorlalţi preoţi care au lucrat în această parohie. Programul ceremoniilor ce se vor desfăşura cu această ocazie este următorul: sâmbătă, 6 august, la ora 19.00: adoraţie de mulţumire organizată de tineri; duminică, 7 august, la ora 9.30: sfânta Liturghie în limba germană; la ora 11.00: Liturghia pontificală de hram, urmată de o agapă frăţească pentru toţi cei prezenţi.
