Sâmbătă seara, 4 septembrie, la ora 17.00, pe câmpia de la Montorso, aşezată lângă Loreto, peste 40.000 de tineri au participat la privegherea organizată de Acţiunea Catolică Italiană în vederea pregătirii întâlnirii cu Sfântul Părinte. În după-amiaza zilei de sâmbătă, străzile oraşului Loreto deveniseră neîncăpătoare. Fluvii de oameni se îndreptau spre locul unde a doua zi trebuia să sosească papa. Tineri din întreaga lume, de diferite limbi şi rituri, şi-au contopit vocile într-un singur glas şi repetau mereu acelaşi cuvânt: pace.

După terminarea privegherii am pornit, împreună cu grupul de pelerini din România, spre sanctuarul marian de la Loreto. Localnicii ieşeau pe străzi sau la balcoane şi se uneau cu noi în rugăciune şi cântare. Obosiţi, dar fericiţi, spre miezul nopţii am ajuns cu bine la sanctuar. Acolo am intrat în casa sfintei Fecioare Maria şi am ascultat în tăcere mărturia pe care ne-au dat-o pietrele ce compuneau sfânta casă: "Priviţi această locuinţă! Aici s-a născut şi a crescut Fecioara Maria; aici a primit sfânta Fecioară vestea cea bună de la îngerul Gabriel; aici este casa în care Dumnezeu a coborât pe pământ; aici este tabernacolul Preasfintei Treimi; aici a crescut şi a fost educat Isus; aici a lucrat Fiul lui Dumnezeu alături de Iosif pentru a-şi câştiga pâinea de fiecare zi; aici Isus, Maria şi Iosif şi-au împărtăşit bucuriile şi greutăţile vieţii... Aceasta este casa Bunei-Vestiri. Tocmai de aceea ea a devenit casa împăcării, casa copiilor adoptivi ai lui Dumnezeu, casa tinerilor care caută adevărul, casa bătrânilor fără sprijin, casa celor nevoiaşi, casa celor fără acoperiş, casa celor prigoniţi, casa celor fără familie, casa celor fără casă".

A doua zi, duminică, la ora 10.00, pe cerul senin şi-a făcut apariţia elicopterul alb în care se găsea mesagerul păcii. Sutele de mii de pelerini şi-au îndreptat ochii pentru a-l saluta pe papa. Abia coborât din elicopter, Sfântul Părinte a fost asaltat de cuvinte şi semne de preţuire şi afecţiune. Copiii, tinerii şi adulţii din toată lumea şi-au unit forţele şi, fluturând miile de steaguri, pancarte şi eşarfe, strigau într-un singur glas: "Viva il papa". La predică, Sfântul Părinte a cerut pelerinilor să urmeze exemplul celor trei noi fericiţi şi să continue să umble pe calea sfinţeniei parcurgând cele trei etape ale convertirii: contemplaţia, comuniunea şi misiunea. După sfânta Liturghie participanţii s-au întors la casele lor întăriţi în credinţă şi plini de speranţă.

M-am întors şi eu acasă cu grupul din Dieceza de Iaşi. În drum spre ţară am avut ocazia să adun impresii. Toţi au simţit aceeaşi emoţie pe care am trăit-o eu. Am înţeles că viaţa omului pe pământ este un pelerinaj ce trebuie împlinit împreună cu ceilalţi fraţi; un drum ce trebuie străbătut cu mult curaj, o cale pe care trebuie să o parcurgem cu un ochi îndreptat spre ideal, iar cu celălalt spre aproapele.