Este o boală cronică datorată unei infiltrări în tunica internă a arterelor, de calibru mare sau mijlociu, formându-se depozite constituite din lipide (grăsimi), colesterol şi uneori de calciu, la care se asociază un proces de scleroză a acestei tunici. Se constituie şi se accentuează o dată cu înaintarea în vârstă. Cauzele aterosclerozei sunt numai în parte cunoscute. Există o strânsă legătură între alimentaţia bogată în grăsimi de origine animală şi apariţia acestei boli.
Bolnavii acuză dureri de cap, oboseală, scăderea memoriei, agitaţie sau depresie, răcirea extremităţilor, dureri ce apar la mers, sub formă de cârcei.
Ateroscleroza, cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, hipertensiunea arterială, hemoragia şi tromboza cerebrală depăşesc, în zilele noastre, ravagiile pe care, în trecut, le făceau ciuma şi holera, la un loc.
Oamenii de ştiinţă le încadrează, şi pe bună dreptate, în categoria aşa-numitelor "boli ale civilizaţiei".
Măsuri profilactice (de prevenire): evitarea surmenajului, sedentarismului, supraalimentaţiei, enervările şi surescitările. Se va merge pe jos cel puţin o oră pe zi, iar pe bicicletă cel puţin 30 minute zilnic; drumeţia la sfârşit de săptămână, sporturi: canotaj şi înot fără excese. Pescuitul cu undiţa este un sport deosebit prin calmul şi echilibrul nervos ce-l produce. Se indică din când în când regim dietetic, cura cu sucuri, ceaiuri, apiterapie (oţetul de mere cu miere, miere de albine de floarea soarelui, lăptişor de matcă, polenul etc.).
În cadrul regimului dietetic sunt permise: supe de bulion degresat sau de legume, carne fiartă slabă sau la grătar, lapte smântânit, brânză de vaci, peşte (şalău, ştiucă, biban, păstrăv, scrumbie), 2-3 ouă întregi pe săptămână şi legume la discreţie, preparate "á la grec". Restricţie la fasole, mazăre, bob, linte. Fructele de toate felurile, împreună cu legumele, vor reprezenta baza alimentaţiei. Cerealele sunt permise toate. Se vor exclude grăsimile prăjite, dându-se preferinţă modului de preparare "á la grec". 2/3 din grăsimi (lipide) trebuie să fie de tip uleiuri vegetale, şi 1/3 (30-40g) să fie grăsimi animale, provenind din carne, lapte, brânză, peşte, ouă. Grăsimile să nu depăşească 30% din nevoia calorică permisă. Untul va fi înlocuit cu margarina.
Dieta în ateroscleroză trebuie să respecte următoarele principii:
- să conţină dulciuri (glucide) în cantităţi moderate. Se va combate tendinţa vârstnicilor de a mări treptat conţinutul în dulciuri al hranei;
- un regim predominant cerealiero-vegetarian (pâine neagră de secară, fulgi de porumb etc.). S-a ajuns la concluzia ca făina să aibă cât mai multe tărâţe, deoarece tărâţele conţin fibre ce au însuşirea de a preveni bolile vasculare;
- se vor consuma alimente bogate în vitamine, mai ales: B, E, D, B6.
Cercetătorii britanici au arătat că un regim bogat în ceapă, fluidifică sângele, micşorând tromboza şi infarctul.
Sucul de ceapă. Se aleg bulbi de ceapă sănătoşi şi se îndepărtează foile externe, ca şi discul cu rădăcini. După ce se spală, se mărunţesc (trecându-se prin ochiurile răzătoarei şi se dă de două ori prin maşina de tocat sau cu alte metode tehnice, pentru a se extrage sucul). Se iau câte 15-30 picături, în apă sau mâncare, timp de o lună. Se foloseşte şi pentru prevenirea aterosclerozei.
Sucul de ceapă cu miere de albine. Se amestecă o jumătate de pahar de suc de ceapă roşie cu 2-3 linguri de miere, din flora montană. Se ia câte o treime din preparat, înaintea sau după cele trei mese principale ale unei zile. Întreaga cantitate se consumă în ziua preparării. Cura durează 3-4 luni, cu o pauză de o lună. Este indicată în congestia cerebrală şi în combaterea aterosclerozei.
Se recomandă ceaiuri de cătină albă, măceş, coacăz negru, flori, frunze şi fructe de păducel, frunze de vâsc.
Ateroscleroza ar fi, după unii cercetători, generată de carenţa de vitamina C, deci se recomandă un regim dietetic foarte bogat în această vitamină.
Dr. Doina Lucia Amza, medic de familie
