Sub motoul "Sfântul Augustin printre noi", în perioada 7-15 noiembrie, s-au desfăşurat la Roma mai multe evenimente în cinstea sfântului Augustin de Hippona (354-430), cu ocazia împlinirii a 1650 de ani de la naşterea sa.

Relicvele sfântului Augustin au sosit din Pavia la Roma, duminică, 7 noiembrie, fiind primite în bazilica dedicată lui din Campo Marzio, unde se află şi osemintele mamei sale, sfânta Monica. În zilele următoare au avut loc celebrări euharistice, congrese, expoziţii, concerte etc. Joi, 11 noiembrie, Sfântul Părinte a primit în capela sa privată relicvele sfântului Augustin, în faţa cărora s-a rugat mai mult timp în tăcere. Duminică, 14 noiembrie, relicvele au fost duse în bazilica din Ostia, unde s-a celebrat sfânta Liturghie, în cadrul căreia cardinalul Joseph Ratzinger a ilustrat figura sfântului Augustin.

Augustin s-a născut la 13 noiembrie 354, în Tagaste (Algeria), dintr-o mamă creştină (Monica) şi un tată păgân (Patriciu). Şi-a făcut studiile la Cartagina, ducând o viaţă dezordonată. Devenit retor, Augustin s-a stabilit la Milano. Convertirea lui a fost sprijinită de grija mamei şi de lacrimile ei. Ruperea definitivă cu trecutul şi hotărârea de a începe o viaţa nouă au fost determinate de o întâmplare ce a rămas un mister chiar şi pentru Augustin. Se afla în grădină, frământat de gânduri; deodată a auzit vocea unui copil: "Ia şi citeşte!" Fără să cerceteze cine a strigat, a intrat în casă, a deschis Scriptura şi ochii i-au căzut pe cuvintele sfântului Paul: "Să trăim frumos ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii; nu în destrăbălări şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi invidii" (Rom 13,13). A luat legătura cu sfântul Ambrozie, s-a pregătit cu grijă şi, în noaptea de Paşti a anului 387, a primit Botezul. În anul 396 a fost ales episcop de Hippona. În cei 34 de ani de exercitare a acestui minister, a fost un model pentru credincioşi, contribuind prin scrierile sale la o mai profundă înţelegere a credinţei creştine. A murit la Hippona, în ziua de 28 august 430, în timp ce oraşul era asediat de vandali.

Opera sa vastă cuprinde: scrieri autobiografice, filozofice, apologetice, dogmatice, moral-pastorale, monastice, exegetice, polemice, numeroase predici şi scrisori. Multe dintre ele au fost traduse şi în limba română: Mărturisirile, Despre nemurirea sufletului, Solilocvii, Despre muzică, Liberul arbitru, Enchiridion sau Despre credinţă, speranţă şi iubire etc.

Supranumit "doctorul harului", sfântul Augustin, episcop şi învăţător al Bisericii, a vorbit lumii întregi despre el însuşi cu totală sinceritate şi simplitate. Îndrumător de oameni, teolog şi filozof, moralist şi apologet, sfânt şi polemist, el rămâne un maestru desăvârşit şi un model demn de urmat.

Din scrierile lui Augustin

-"Iubeşte şi fă ce vrei!" (Despre iubirea desăvârşită, VII, 8).

-"Trezeşte-te, omule: pentru tine, Dumnezeu s-a făcut om... Ai fi fost mort pentru totdeauna dacă el nu s-ar fi născut în timp" (Predici, 185).

-"Cel care este egal Tatălui... s-a făcut asemenea nouă, luând firea slujitorului... Făcându-se fiu al omului, Fiul unic al lui Dumnezeu îi transformă pe mulţi dintre fiii oamenilor în fii ai lui Dumnezeu... şi îi face liberi, ca să contemple natura lui Dumnezeu..." (Predici, 194, 3-4).

-"Domnul Dumnezeul meu, unica speranţă!... De tine să-mi amintesc, pe tine să te înţeleg, pe tine să te iubesc! Când vom ajunge în prezenţa ta,... tu singur vei rămâne totul în toţi!" (Despre Sfânta Treime, 15, 28).

-"Pentru tine ne-ai creat, Doamne, şi neliniştită este inima noastră până când nu se va odihni în tine" (Confesiuni, I, 1).

-"Prea târziu te-am iubit, frumuseţe atât de veche şi atât de nouă, prea târziu te-am iubit!" (Confesiuni, X, 27).

- "Dacă limba ar trebui să tacă, atunci viaţa ta să fie un strigăt puternic" (Comentariu asupra psalmilor, 37, 28).