Noaptea de Crăciun
Ce flutură-n aer prin tainica noapte?
Ce freamăt de aripi -, ce susur de şoapte?
Ca neaua curată albi îngeri coboară
Şi-n cântece line pământu-nfioară.
Vestesc omenirii în cântecul lor
Că-n noaptea asta un Mântuitor
Născutu-s-a lumii, din mila de sus,
Copilul lumină, cerescul Isus.
Şi gândul vă duce spre-un staul umil...
Vedeţi pe Fecioara zâmbind spre copil,
Pe fruntea lui luce o sfântă lumină,
Trei magi înainte-i cu daruri se-nchină...
Şi voi ce n-aveţi alt dar de adus
Decât doar iubirea şi-un suflet supus
Plecaţi-vă-n faţa-i genunchii şi voi
Şi cald sărutaţi-i mânuţele moi!
A.T.
(Din revista "Viaţa", decembrie 1924)
O brad frumos
O brad frumos ce sfânt păreai
În altă sărbătoare,
Mă văd copil cu păr bălai
Şi ochii de cicoare.
Revăd un alb şi sfânt cămin
Şi chipul Maicii Sfinte,
Imagini de-un Crăciun senin
Mi-apar şi azi în minte.
Un pom cu daruri şi lumini
În amintiri s-arată,
Şi-n vis zâmbeşte ca un crin
Copilul de-altădată.
Întregul cer părea deschis
Deasupra frunţii mele,
Azi strâng doar pulberea din vis
Şi-i numai scrum din stele.
Copil bălai, Crăciun şi brad,
V-aţi stins ca-n alte zile,
Azi numai lacrimile-mi cad
Pe-ngălbenite file.
Azi nu mai vine Moş Crăciun
Ca-n noaptea de cenuşă,
Ci doar tristeţile-mi s-adun
Să-mi plângă lângă uşă.
În frigul temniţei mă frâng
Sub grele lespezi mute
Şi-ncovoiat de doru-mi plâng
Pe amintiri pierdute.
Omătul spulberat de vânt
Se cerne prin zăbrele,
Şi-mi pare temniţa mormânt
Al tinereţii mele.
Pr. Ioan Mărtinaş
Astăzi când cobori...
Astăzi când cobori, Isuse,
iară-n lumea păcătoasă
ca să baţi la orice poartă
şi s-aştepţi la orice casă,
baţi şi la palat cu cântec,
baţi şi la bordei cu jale,
baţi la toţi şi-aştepţi să facă
loc şi poposirii tale!
Duci cu tine bucurie
pentru inimă şi casă
să dai tuturor acelor
ce te-ascultă şi te lasă!
Dar-năuntru-i veselie,
cântece şi vorbe multe
şi la tine n-are vreme
nimeni azi să mai asculte.
Nu e parcă nici o casă,
nici o inimă creştină,
să te-aştepte ca odată
cu cântări şi cu lumină!
Prea eşti parcă altfel astăzi,
şi în glasul tău răsună
prea tot dragoste şi milă
şi îndemn la faptă bună!
Şi nu-i place lumii astăzi
la de-acestea să asculte,
în aşa de multe locuri
te întâmpină insulte.
Căci e "cultă" lumea astăzi,
de-al tău nume i-e ruşine
... Cum vor bate ei odată,
şi se vor ruga de tine!