Pentru al treilea an angajaţii şi voluntarii Centrului Diecezan Caritas Iaşi au lucrat ca voluntari la Lourdes între 1 şi 15 septembrie.

Anul acesta grupul s-a mărit, ajungând la 34 de persoane. Cu multă speranţă în suflet şi motivaţii puternice, tinerii au plecat la Lourdes, pentru a oferi munca lor în folosul celor mai săraci.

Ca şi în anii precedenţi, ne-am oferit serviciul în orăşelul Sfântul Petru, un orăşel al Caritasului din Franţa, orăşel construit special pentru pelerinii cei mai săraci din toată lumea. Sfânta Bernadeta şi-a exprimat dorinţa, cât era în viaţă, de a fi construit un orăşel unde pot fi primiţi toţi pelerinii săraci şi bolnavi care vin în pelerinaj la grota sfântă unde i s-a arătat sfânta Fecioară Maria. Astfel acest oraş primeşte pe toţi oamenii săraci. De fapt, mesajul orăşelului este: pace-linişte-pace.

Miracolul continuităţii acestui oraş constă în faptul că aici lucrează mulţi voluntari tot anul. În fiecare zi, sunt prezenţi aproximativ 100 de voluntari în serviciul celor săraci şi bolnavi. În orăşelul Sfântul Petru nu există facturi, nimeni nu îşi pune problema zilei de mâine, ci toată lumea se roagă la sfânta Fecioară ca acest orăşel să continue să existe.

Astfel de experienţe ne îmbogăţesc foarte mult, mai ales pe noi cei care lucrăm la Caritas, deoarece lucrăm pentru cei mai săraci şi trebuie să învăţăm să trăim caritatea zilnic. Trebuie să învăţăm să ascultăm şi să slujim lui Dumnezeu prin slujirea celor care bat la uşa noastră.

Am lucrat în diverse locuri: la bucătărie, la sala de mese, la grădinărit, la menaj, la curăţenia şi întreţinerea vilelor, la primirea pelerinilor precum şi ca ghizi.

Acţiunea noastră principală a fost să slujim pe ceilalţi, deci să lucrăm ca voluntari. Noi, ca lucrători în Centrul Diecezan Caritas, uităm poate de multe ori că Dumnezeu ne-a ales ca lucrători în via sa. De multe ori poate considerăm că facem destul că lucrăm în Caritas sau considerăm munca aceasta ca pe un serviciu oarecare şi uităm să punem suflet în ceea ce facem, şi în acest fel ne îndepărtăm mult de adevărata caritate.

Aceste două săptămâni la Lourdes au fost în acelaşi timp şi un pelerinaj, o îmbogăţire spirituală pentru noi. Fiind într-un loc sfânt, am profitat cât mai mult participând la sfânta Liturghie şi la programele organizate pentru voluntari special pentru a pătrunde cât mai bine în misterul apariţiilor sfintei Maria la Lourdes.

Conduşi de preoţii Egidiu Condac şi Iosif Iacob, am participat la Liturghia celebrată în limba română la Grota Apariţiilor Sfintei Maria.

Momentul cel mai frumos şi mai emoţionant al zilei era procesiunea cu lumânări în fiecare seară la ora 21.00, unde mii de oameni, plini de credinţă şi speranţă, porneau în procesiune în piaţa imensă din faţa catedralei recitând Rozariul în toate limbile. E foarte emoţionant să vezi sute de bolnavi cu atâta credinţă şi speranţă în sfânta Fecioară Maria.

Cu aceeaşi speranţă şi credinţă în sfânta Maria am plecat şi noi de la Lourdes, promiţând Mamei cereşti că ne încredinţăm rugăciunilor sale pline de iubire.