Vineri, 16 mai, a avut loc în aula magna a Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi, o manifestare a Academiei "Sfântul Augustin" ce s-a concentrat asupra contextului, importanţei şi urmărilor în plan social, material, dar mai ales în cel religios, a Conciliului din Trento şi a sinoadelor care au avut loc atât în Dieceza de Iaşi cât şi în alte dieceze. La acest eveniment au participat PS Petru Gherghel, numeroşi istorici, profesorii şi studenţii institutului, împreună cu persoane interesate de tematica propusă.
După prezentarea temelor conferinţelor şi a celor care le expun, de către pr. moderator Wilhelm Dancă, PS Petru Gherghel în cuvântul de introducere a spus că Biserica noastră locală nu merge înainte fără a-şi cunoaşte rădăcinile, tezaurul credinţei celor care au avut bunăvoinţa de a ne-o transmite şi a invocat binecuvântarea lui Dumnezeu asupra celor care cercetează trecutul celor care ne-au precedat pe drumul credinţei.
În prima parte a manifestării prof. Violeta Barbu şi-a axat discursul pe principiile reprezentativităţii (statutul şi confesiunea religioasă a participanţilor), consensului (votul dat de participanţi în anumite probleme), legitimităţii (validitatea sinoadelor şi a problemelor tratate) şi dialogului prezente în Conciliul din Trento (1545-1563) şi în sinoadele locale, atât catolice cât şi protestante. Pr. Danielescu, reprezentant al Bisericii Ortodoxe din Moldova, a vorbit despre Sinodul de la Iaşi (1642) la care s-a stabilit în mod clar, ferm, echilibrat şi eficient mărturia credinţei ortodoxe în contextul răspândirii protestantismului. Acest sinod este important şi pentru faptul că pr. Bartolomeu Bassetti, vicarul general al Moldovei, urmărindu-i îndeaproape lucrările, s-a hotărât să convoace un Sinod la Cotnari.
Pr. Fabian Doboş a început cu etimologia cuvântului sinod, care în greacă, synodos, "înseamnă drum împreună, cei care urmăresc acelaşi scop. A amintit apoi câteva decizii luate la Conciliul din Trento: decretele despre păcatul originar, îndreptăţire, sacramente, reformă şi cel mai important acela al înfiinţării de seminarii. A încheiat cu prezentarea Sinodului de la Cotnari, ce a avut loc în anul 1642.
În a doua parte a întâlnirii prof. Ştefan Andreescu, lecturând sinoadele din secolul al XVII-lea, a accentuat nu atât problemele cu care se confruntau, ci mai ales spiritul lor de deschidere. Pr. franciscan Mihai Dămoc s-a oprit asupra importanţei Conciliului din Trento, a misiunii franciscane în Moldova din sec. al XVII-lea şi a Sinodului de la Cotnari, care s-a dorit a fi o verificare a vieţii spirituale şi a problemelor de ordin juridic. Prof. Anton Coşa a prezentat în mod succint starea în care se afla Biserica Catolică din Moldova (preoţii erau puţini iar populaţia era marcată de sărăcie) când s-a desfăşurat Sinodul de la Bacău (1663).
Datorită unor întrebări formulate de auditoriu şi a răspunsurilor date de conferenţiari, dar îndeosebi datorită intervenţiei PS Petru, s-a clarificat rolul laicilor la aceste sinoade. Rolul acestora nu consta atât în a participa la lucrări, dar în faptul că ei erau principalii destinatari ai hotărârilor sinoadelor. Unul dintre profesorii prezenţi a precizat: "Lumea laică nu se confundă cu cea secularizată. Laicul e persoana botezată, care bine formată îşi trăieşte credinţa". De aceea şi în cadrul sinodului care e în plină desfăşurare nu pot avea valoare luările de poziţie ale unei persoane care trăieşte "fără nici un Dumnezeu".
Asemenea predecesorilor noştri care au fost chemaţi de către păstorii lor să trăiască împreună, într-un mod nou propria chemare, şi noi suntem invitaţi astăzi, de către episcopii noştri, să ne redescoperim identitatea noastră specială, şi mai ales să o trăim în mod consecvent.
