- Oana Vlad. "Deşi sufăr de o boală cardiacă deosebit de gravă, am muncit mai bine de 14 ani fiind încadrată ca invalid de gradul II, deşi boala mea s-ar fi înscris la gradul I. Acum, după atâţia ani de muncă, boala s-a agravat ireversibil şi nu mai pot munci. Ce anume trebuie să fac pentru a obţine o pensie pe grad de invaliditate I?"

Conform legii nr. 19/2000, care reglementează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă, a bolilor profesionale şi tuberculozei, a bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

Art. 54 din acelaşi act normativ prevede că, în raport cu cerinţele locului de muncă şi cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce şi de a se orienta spaţial, fără ajutorul unei alte persoane;

c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.

Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă. Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, în funcţie de afecţiune, la intervale de 6-12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii. După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouă decizie prin care se stabileşte, după caz:

a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) încetarea calităţii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.

Dacă îndepliniţi condiţiile menţionate de art. 54 lit. a pe care le-am menţionat mai sus, atunci, la revizuirea medicală pe care urmează să o faceţi, va trebui să explicaţi medicului situaţia medicală pentru a vă putea încadra în gradul I de invaliditate. În cazul în care sunteţi nemulţumită de decizia dată de comisia medicală şi consideraţi că aţi fost încadrată greşit la gradul de invaliditate II în loc de I, în condiţiile în care îndepliniţi condiţiile legale, aveţi posibilitatea de a contesta decizia emisă la casa teritorială de pensii în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestaţia dv. va trebui să fie rezolvată în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia. Decizia casei teritoriale de pensii dată la soluţionarea contestaţiei poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă (tribunal) în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia. Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.

De menţionat, că pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor în cuantum fix.

Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b) au împlinit vârstele prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă;

c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform legii.

- Damian A. "Începând cu anul 2000 m-am judecat cu un vecin pentru un teren. Deoarece atât la Paşcani, cât şi la Tribunalul Iaşi am pierdut procesele, am promovat recurs împotriva celor două hotărâri, dar instanţa a constatat recursul nostru nul, cu toate că aveam dovezi noi favorabile".

Din ceea ce ne-aţi scris rezultă că dv., deşi v-a fost comunicată hotărârea şi aţi declarat recursul în termenul legal de 15 zile, nu aţi indicat şi motivele pentru care aţi fost nemulţumit de hotărârile celor două instanţe. În această situaţie, în mod corect, potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs a constatat nul recursul, deoarece aveaţi obligaţia ca în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii instanţei de apel să-l declaraţi şi să-l motivaţi.

Mihaela Ciobanu, avocat