Numărul de consumatori sau dependenţi de droguri este mai mic la noi în ţară, dar în creştere evidentă mai ales în rândurile tinerilor. Apar noi probleme de sănătate şi se impun măsuri de prevenire specifică, de supraveghere a colectivităţilor de tineri din licee, facultăţi, locuri de întrunire.

Drogul nu modifică de la început comportamentul individului, iar folosirea lui poate fi iniţial episodică. În timp se dezvoltă toleranţa, adică adaptarea organismului la drog şi necesitatea creşterii dozei. Apare astfel aşa-numitul sindrom de sevraj. Simptomele de sevraj apar la cei care consumă regulat droguri atunci când se opreşte administrarea acestora.

Diagnosticul consumului cronic de droguri sau a intoxicaţiei cu droguri este esenţial pentru eficacitatea tratamentului. Un aspect de reţinut este acela că pacienţii neagă sau minimalizează aspectele legate de consumul de droguri (ca şi în cazul alcoolicilor).

Trebuie să considerăm suspectă orice solicitare a unei anumite substanţe narcotice, precum şi prezenţa a numeroase urme de injecţii intravenoase pe braţe.

Cele mai folosite dintre drogurile medicamentoase sunt diazepamul, lorazepamul etc. Alcoolul are un efect aditiv (îi măreşte efectul toxic).

Există şi un mod involuntar de intoxicare cu droguri medicamentoase, persoana nefiind avizată asupra potenţialului drogului respectiv de a dezvolta dependenţă. Astfel, persoana respectivă îşi creşte treptat doza pentru a obţine o "stare de bine".

Sindromul de sevraj este similar cu cel pentru alcool: tulburări de somn, iritabilitate, convulsii, simptome care apar chiar şi după mai multe zile după oprirea drogului.

Cocaina este un drog cu preţ foarte mic, de aceea mai uşor accesibilă tinerilor; se foloseşte fie sub formă de pulbere prizată pe mucoasa nazală sau inhalată după încălzire. Efectul este intens euforizant, dar numai de câteva minute. Dozele mari pot da halucinaţii. Persoana respectivă îşi schimbă personalitatea şi devine iritabilă, suspicioasă. De multe ori tinerii o folosesc în combinaţie cu alcoolul, sedativele sau cu alte droguri (marijuana). Abstinenţa de la acest drog determină insomnie, apatie, depresie. Tinerii care o folosesc în mod cronic devin mai malnutriţi, pot avea perforaţii de sept nazal şi tulburări psihice de tip schizofrenic.

Amfetamina a fost recomandată mult timp pentru scăderea în greutate, pentru tulburări de atenţie, dar intoxicaţia cu acest medicament duce la halucinaţii vizuale şi auditive şi un comportament paranoid.

Opiaceele (morfina) este un alt drog folosit pe cale largă. Există două moduri de abuz:
- tineri care-l folosesc intenţionat pentru efectul euforizant;
- indivizi care au primit pentru o anumită suferinţă morfină, dar care solicită în continuare drogul pentru ameliorarea durerii sau pentru starea psihică de "bine".

Heroina atunci când este folosită şi mai ales în caz de supradoză dă insuficienţă respiratorie, tulburări de conştienţă, comă şi chiar deces.

Drogurile în totalitatea lor pe lângă aceste efecte nocive asupra psihicului determină şi tulburări de ordin fizic: malnutriţia şi caşexie (slăbire exagerată) ceea ce favorizează instalarea unor boli precum tuberculoza, ciroza hepatică, SIDA.

De asemenea, administrarea intravenoasă a drogurilor duce la apariţia unor boli precum hepatita, tetanosul, septicemia (infecţia în sânge), SIDA, tinerii folosind aceeaşi seringă pentru a-şi injecta drogul.

Canabisul (marijuana, haşişul) a fost folosit ca formă de medicină populară. Tinerii îl folosesc sub formă de ţigări sau pipe. Intoxicaţia cu acest drog dă greaţă, vărsături, tahicardie (creşterea frecvenţei bătăilor inimii). Folosirea repetată a acestui drog duce la scăderea capacităţii intelectuale, ameţeli, astenie şi tulburări afective.

Persoanele depistate ca fiind consumatoare de droguri trebuie orientate către clinicile de specialitate în vederea dezintoxicării. Un rol important în depistarea tinerilor consumatori de droguri revine familiei, colegilor, profesorilor, dar mai ales al prietenilor. Este bine ca tinerii să cunoască toate aceste efecte nocive ale drogurilor asupra sănătăţii lor fizice şi psihice şi să evite utilizarea lor chiar şi din curiozitate (ocazional). Repetăm, drogul dă dependenţă o dată ce a fost introdus în organism. Luat în continuare el creează adevărate dezastre asupra persoanei, familiei şi societăţii. Cu cât persoana consumatoare de droguri este ajutată în prima fază să renunţe la acest viciu cu atât şansele de vindecare sunt mai mari.

Dr. Doina-Lucia Amza