Azi, când ne găsim în pragul mileniului trei, când ne bucurăm de marile cuceriri ale ştiinţei în general şi ale medicinei în particular, mai este necesar tratamentul cu factori naturali? Răspunsul nostru în această problemă este afirmativ; poate mai mult ca oricând, balneoterapia este justificată şi indicată din mai multe motive.
Durata medie de viaţă a oamenilor a crescut la peste 70 de ani, fapt ce a condus la o solicitare prelungită a organismului cu consecinţele nefaste care o însoţesc. În patologia omului contemporan, bolile cronice şi degenerative ocupă un loc însemnat ce necesită un tratament medicamentos costisitor. În plus, nivelul mai ridicat al civilizaţiei şi tehnicii predispune omul la o muncă sedentară. Să nu uităm apoi "invazia drogurilor de orice fel, începând cu cele mai nevinovate" (cum le numesc unii) ca fumatul, alcoolul, cafeaua etc., drogurile de tot felul care, din cauza folosirii lor timp îndelungat şi pe scară largă, au "îmbogăţit" şi ele patologia. Şi mai e ceva: terapia medicamentoasă contemporană are şi ea metehnele ei: nu toate medicamentele comercializate au valoare terapeutică certă; multe dintre ele au efecte secundare care generează noi boli (alergii, intoxicaţii etc.) sau chiar agravează bolile pentru care le administrăm; un alt neajuns deloc neglijabil este că medicamentele sunt foarte costisitoare, fapt ce se răfrânge negativ în bugetul familiei.
Balneologia foloseşte de când lumea factorii naturali: apele minerale, nămolurile, climatul etc. Tratamentul balnear într-una din staţiunile noastre are mai multe roluri: pe o perioadă de 2-3 săptămâni, îl "scoate" pe individ din mediul său profesional ("îmbibat" cu tot felul de stresuri). Deci o metodă de a-l proteja psihic. Terapia cu apele minerale corectează deficienţele secretorii şi funcţionale ale tubului digestiv.
Foarte mulţi bolnavi de litiază renală "scapă" de bisturiu în urma unei cure hidrominerale cu izvoarele Căciulata 1 sau cu Olăneşti 24; mofetele şi băile carbogazoase de la Borsec, Buziaş, Covasna, Tuşnad etc. sunt miraculoase în tulburările circulatorii periferice (arterite); aerosolii de la Govora, Slănic-Moldova etc., au bune efecte în afecţiunile respiratorii.
Dacă la terapia medicamentoasă întâlnim uneori efecte secundare, nedorite, la cea balneară, dacă se face corect şi se respectă indicaţiile specialistului balneolog, sunt excluse astfel de neplăceri. Tratamentul balnear influenţează în mare măsură reactivitatea organismului; el "mobilizează" mecanismele de apărare şi compensare. Efectele acestei terapii se observă uneori după un scurt timp; este necesar chiar să se repete cura balneară şi în anii următori. De ce? Pentru că avem de-a face cu o boală cronică, instalată în luni şi ani de zile, care a slăbit rezistenţa organismului, a modificat în sens negativ mijloacele de apărare etc. Şi de aici, concluzia: nu poţi face şi recupera într-un timp scurt, într-un sejur de 5-10 zile într-o staţiune, ceea ce s-a deteriorat în luni şi ani de zile. Aceste boli cronice, însoţite de multiple deficienţe funcţionale şi organice trebuie tratate metodic, cu respectarea curelor balneare (chiar două pe an), cu respectarea normelor igienico-dietetice şi cu eliminarea definitivă a stresurilor şi a drogurilor.
Ţara noastră are un fond bogat şi variat de factori naturali terapeutici: apele minerale cu o mare varietate privind compoziţia chimică, gradul de mineralizare şi termalitate; nămolurile terapeutice, care sunt de mai multe feluri: sapropelic, turbă şi minerale; mofete (emanaţii de gaze naturale) conţin bioxid de carbon sau hidrogen sulfurat; climatul, care, în raport cu relieful şi altitudinea, este şi el de mai multe feluri: de litoral, de dealuri de câmpie, de dealuri şi coline, de munţi mijlocii şi înalţi.
În România sunt peste 160 de staţiuni şi localităţi cu factori naturali de tratament. Multe din staţiunile noastre balneare au şi baze moderne de tratament, cu secţii de hidroterapie, electroterapie, kinetoterapie etc.
Balneoterapia este un adjuvant preţios în complexul terapeutic modern.
Lucia Amza, doctor de familie
