Scrisoarea pentru Joia Mare

Joi, 21 martie, a fost prezentată Scrisoarea Sfântului Părinte către preoţi pentru Joia Mare 2002. Scrisoarea are ca temă centrală sacramentul Reconcilierii, mai precis spovada individuală. Papa se întoarce la tema tratată şi anul trecut, dorind să atragă atenţia preoţilor asupra sacramentului Reconcilierii, întâlnire personală cu Cristos, pentru a face ca prin slujirea lor preoţească toţi credincioşii să poată face o experienţă vie "a chipului lui Cristos, bunul păstor". Se pot sublinia trei aspecte ale scrisorii: strânsa legătură a sacramentului Reconcilierii cu Euharistia; spovada sacramentală - colocviu personal al omului cu Cristos care iartă; imaginea biblică a întâlnirii lui Cristos cu Zaheu.

Arhiepiscop ucis

Papa Ioan Paul al II-lea a condamnat uciderea arhiepiscopului Isaías Duarte Cancino de Cali, Columbia, un binecunoscut critic al traficanţilor de droguri, al trupelor de guerilla şi a forţelor paramilitare. Arhiepiscopul Duarte Cancino a fost ucis sâmbătă, 16 martie, în timp ce ieşea din biserica "Bunul Păstor", aflată într-una dintre zonele sărace din Cali. Tocmai prezidase celebrarea a circa 100 de căsătorii. "Doi oameni s-au apropiat de el şi unul l-a împuşcat direct", a declarat generalul Heliodoro Alfonso Roa, comandantul poliţiei din Cali. Arhiepiscopul, care a fost împuşcat în cap şi în piept, a fost dus la spitalul Carlos Holmes Trujillo, unde a murit. Columbia a îndurat 38 de ani de război civil. În doar ultimul deceniu, au murit aproximativ 40.000 de oameni. Arhiepiscopul Duarte Cancino, de 63 de ani, a afirmat că unele dintre campaniile din cadrul recentelor alegeri legislative au fost murdărite cu bani obţinuţi din droguri. Mai mulţi preoţi au fost ucişi în Columbia în ultimii ani în acţiuni atribuite trupelor de guerilla. Moartea arhiepiscopului este cel mai trist eveniment care a avut loc în Columbia de când preşedintele Andrés Pastrana a întrerupt discuţiile de pace cu Forţele Revoluţionare Armate ale Columbiei (FRAC), principalul grup rebel din ţară, care numără aproape 17.000 de combatanţi.

Întâlnire cu episcopii

Papa Ioan Paul al II-lea a primit joi, 28 februarie, în audienţă aproape 80 de episcopi care sunt prieteni ai Mişcării Focolare, o mişcare eclezială fondată de Chiara Lubich. În timpul întâlnirii, Sfântul Părinte i-a încurajat pe episcopi să promoveze "spiritualitatea comuniunii", despre care a scris în "Novo millennio ineunte". Spiritualitatea comuniunii a fost subiectul reuniunii episcopilor la Castel Gandolfo, celebrând a 25-a aniversare a primei întâlniri a episcopilor prieteni ai Mişcării Focolare. Cardinalul Miloslav Vlk, arhiepiscop de Praga, l-a salutat pe episcopul Romei în numele celor prezenţi. Cardinalul a schiţat istoria episcopilor prieteni ai Mişcării Focolare, încă de la prima lor întâlnire în 1977. "Erau 12 atunci; acum suntem câteva sute care se întâlnesc în diferite părţi ale lumii pentru a înţelege mai profund spiritualitatea comuniunii, care se naşte din Mişcarea Focolară". Printre episcopii prezenţi a fost şi PS Petru Gherghel.

Decalogul Assisi

Papa Ioan Paul al II-lea a trimis o scrisoare tuturor şefilor de state şi guverne, împreună cu "Decalogul Assisi pentru pace", care urmăreşte să călăuzească lumea de după 11 septembrie. Scrisoarea, trimisă luni, 4 martie, a fost datată la 24 februarie, exact la o lună după întâlnirea de rugăciune care a avut loc în oraşul sfântului Francisc. "Decalogul" a fost proclamat la sfârşitul celei mai mari întâlniri a liderilor religioşi din istorie, ca răspuns la atacurile teroriste din Statele Unite şi la evenimentele care au urmat. Documentul a fost citit de creştini de diferite confesiuni, de evrei, musulmani, budişti, hinduşi, reprezentanţi ai religiilor tradiţionale africane şi asiatice etc. El începe cu declaraţia faptului că "violenţa şi terorismul sunt incompatibile cu spiritul autentic al religiei". Printre altele, în Decalogul de la Assisi liderii religioşi spun: "Ne angajăm să fim de partea celor săraci şi a celor lipsiţi de ajutor, să vorbim în numele celor pe care nu îi ascultă nimeni şi să acţionăm concret pentru a schimba aceste situaţii, cu convingerea că nimeni nu poate fi fericit singur".

Limba latină

Papa a recomandat folosirea limbii latine în liturgia romană şi în seminarii. Într-un mesaj adresat unei conferinţe organizate de Universitatea Saleziană din Roma, Sfântul Părinte a subliniat faptul că limba latină rămâne limba oficială a Bisericii Catolice, şi şi-a exprimat dorinţa ca "dragostea pentru această limbă să crească tot mai mult în rândul candidaţilor la preoţie". Conferinţa căreia i-a fost adresat mesajul a comemorat 40 de ani de la lansarea documentului Veterum sapientia, constituţie apostolică în care papa Ioan al XXIII-lea scria despre importanţa limbii latine ca parte a "patrimoniului civilizaţiei umane". Papa Ioan Paul al II-lea a spus în acelaşi mesaj că folosirea limbii latine este "o condiţie indispensabilă pentru existenţa unei relaţii adecvate între modernitate şi antichitate, pentru dialogul între diferitele culturi şi pentru reafirmarea identităţii preoţiei catolice".

Calea crucii

Meditaţiile pentru staţiunile Căii sfintei cruci pe care papa Ioan Paul al II-lea a prezidat-o în Vinerea Mare au fost scrise de 14 jurnalişti. Textele au fost rostite în timpul Căii sfintei cruci de la Colosseumul roman. Mii de pelerini au participat la această ceremonie, care a fost transmisă prin televiziune în multe părţi ale lumii. Reporterii de presă şi de televiziune sunt de diferite naţionalităţi. Italia, Rusia, Portugalia, Mexic, Polonia, Austria şi Spania au fost printre ţările reprezentate. În trecut, meditaţiile au fost încredinţate unor teologi de frunte (precum Hans Urs von Balthasar), oameni de cultură (precum poetul Mario Luzi), păstori (cardinalii Miguel Obando Bravo de Managua, Miloslav Vlk de Praga şi Vinko Puljic de Sarajevo) sau unor figuri ecumenice (patriarhul Bartolomeu I de Constantinopol şi teologul ortodox laic Olivier Clement).

Creştini eliberaţi

China a eliberat 47 de creştini care fuseseră reţinuţi pentru "întrunire ilegală" în timpul vizitei preşedintelui american George W. Bush. Un grup de apărare a drepturilor omului a spus că aceşti creştini, dintre care unii au 80 sau chiar 90 de ani, au fost maltrataţi în timpul detenţiei lor. În jur de 70 de ofiţeri de la Biroul pentru Securitatea Publică din Beijing au întrerupt întâlnirea religioasă de joi, 21 februarie, din cartierul Changping al oraşului. Bush sosise în capitala Chinei cu puţin timp înainte. Unii au fost eliberaţi la scurt timp după ce vineri, 22 februarie, Bush a părăsit China, alţii fiind reţinuţi până sâmbătă. Pe perioada de detenţie, deţinuţilor nu li s-a permis să bea apă sau să meargă la toaletă. Yan Guizhi, un membru al grupării religioase, a declarat pentru agenţia France Presse: "Ei ne-au spus că suntem din secta Falun Gong. Nu este aşa, noi suntem creştini". În timpul vizitei sale, Bush a îndemnat China să respecte libertatea religioasă, spunând că toleranţa "nu este ceva de temut, ci ceva ce trebuie bine primit".