În următoarea sa călătorie internaţională (22-27 septembrie), papa Ioan Paul al II-lea va vizita mai întâi Kazahstanul, cea mai mare dintre republicile Asiei Centrale, ţară născută după colapsul Uniunii Sovietice. În Armenia, unde va participa la celebrările prilejuite de a 1700-a aniversare a încreştinării acestei ţări, papa va merge în pelerinaj pe urmele sf. Grigore Luminătorul.
Sfântul Părinte este aşteptat să ajungă în capitala Kazahstanului, Astana, la 22 septembrie. El va sta în Astana două zile.
Etnicii kazaci formează aproximativ jumătate din populaţia de 15,5 milioane de locuitori ai Kazahstanului; 30% sunt ruşi; restul aparţin la o sută de alte naţionalităţi. Catolicii numără oficial 180.000 de credincioşi, deşi se crede că numărul real este mai mare. Acum sunt cinci dieceze cu patru episcopi.
Kazahstanul a făcut parte din străvechiul drum al mătăsii. Misionarii franciscani au evanghelizat această ţară în secolul al XIV-lea, şi astăzi ea este un pământ de frontieră în care coexistă creştinismul şi islamismul. În trecut, a fost un pământ al deportărilor. Milioane de oameni au fost forţaţi să se mute în stepele neospitaliere de aici. Mulţi au murit, iar cei care au supravieţuit au fost obligaţi să construiască fabrici colective, alături de localnici, care au fost la rândul lor forţaţi să renunţe la tradiţia nomadă şi să lucreze în colhozuri sau ferme colective, în cel mai bun caz, sau în lagăre de concentrare. În acest tragic exil, creştinismul a născut eroi şi martiri.
Renaşterea Bisericii în ultimii zece ani s-a făcut fără ciocnirile cu ortodocşii, care erau frecvente în Rusia. Relaţiile dintre catolicii şi ortodocşii din Kazahstan care ţin de Patriarhia Moscovei sunt foarte bune.
Într-un sondaj recent asupra personalităţilor lumii cele mai apreciate de kazaci, papa Ioan Paul al II-lea a ieşit pe primul loc. Chiar şi musulmanii, care nu au suferit de pe urma fundamentalismului care domină alte ţări foste sovietice, aşteaptă cu interes vizita papei.
Marţi, 25 septembrie, Sfântul Părinte va zbura pentru patru ore de la Astana la Erevan, în Armenia. Va merge apoi o jumătate de oră cu maşina până la Etchmiadzine, scaunul catolicosului armean. Miercuri, 26 septembrie, se va întoarce la Erevan. În ziua următoarea va merge din nou la Etchmiadzine. De acolo va merge la Khor Virab, un sanctuar dedicat sf. Grigore Luminătorul, apoi din nou la Erevan, plecând de pe aeroportul de aici spre Roma.
Majoritatea din cei 3,6 milioane de locuitori ai Armeniei aparţin Bisericii Apostolice Armene, al cărei lider este catolicosul Karekin al II-lea. În 1996, catolicii şi armenii au pus capăt disputei de 1500 de ani asupra formulărilor teologice privind natura lui Cristos.
În timpul anului jubiliar, într-o ceremonie solemnă în bazilica "Sfântul Petru", papa a oferit patriarhului Karekin al II-lea relicvele sf. Grigore Luminătorul, care vor fi expuse în cripta noii catedrale. Relicvele au fost păstrate într-o mănăstire din Napoli.
Papa Ioan Paul al II-lea nu a putut să viziteze Armenia în 1999, cum era planificat, deoarece patriarhul Karekin I s-a îmbolnăvit grav.
Ioan Paul al II-lea a evocat cei 1700 de ani de la încreştinarea Armeniei într-o scrisoare din luna februarie, anul trecut, în care s-a referit la "istoria de suferinţă" a poporului armean, care a avut ca trăsătură constantă "elementul martirajului". Este o istorie, a declarat el, caracterizată de "fidelitate şi curaj", în special în timpul "numeroşilor ani de regim totalitar".
Papa încuraja atunci Biserica Armeană Catolică "să ofere contribuţia sa decisivă" pentru "continuarea cu curaj pe drumul dialogului ecumenic". În acea ocazie, papa Ioan Paul al II-lea a prezidat sfânta Liturghie, celebrată de patriarhul Nerses Bedros al XIX-lea de Cilicia al catolicilor armeni, la Vatican.
Conform unei vechi tradiţii, creştinismul a ajuns în Armenia datorită activităţii apostolilor Tadeus şi Bartolomeu. În anul 301, sf. Grigore l-a convertit pe rege şi l-a botezat, şi împreună cu el întreaga curte regală.
