Antraxul (cărbunele, buba neagră, dalacul) este o zoonoză care afectează în special ierbivorele de la care poate fi transmisă accidental la om. Agentul etiologic este bacilul cărbunelui (bacillus anthracis). La om poate determina două forme de îmbolnăvire: cărbunele extern (cutanat) şi cărbune intern (pulmonar, digestiv, meningeal). Subiectul intens mediatizat stârneşte panică şi îngrijorare mai ales când vedem că bacilul poate ajunge în casele oamenilor prin corespondenţă, de cele mai multe ori sub forma unui praf alb şi care deseori se dovedeşte a fi făină sau detergent. Câtă vreme şi autorităţile au instituit şi măsuri de control severe, subiectul nu trebuie minimalizat, dar nici exagerat; glumele pe această temă pot aduce în închisoare chiar şi pe prietenii cei mai buni.
Forma cutanată este cel mai frecvent întâlnită. Se manifestă sub forma unei leziuni cu evoluţie în mai multe stadii: o pată roşie - veziculă (bulă cu lichid) - ulceraţie - escară (crustă) brună-neagră înconjurată de edem (piele mai umflată).
Forma intestinală se manifestă cu febră, dureri abdominale difuze, vărsături, diaree cu sânge.
Forma pulmonară se manifestă cu febră, greutate în respiraţie, lipsă de oxigen, expectoraţie cu sânge şi modificări în structura organelor toracice care se evidenţiază radiologic.
Forma meningeală se manifestă cu febră, semne şi simptome meningeale, cu sau fără convulsii, şi pierderea stării de conştienţă. Această formă poate fi o complicaţie a oricărei forme clinice de mai sus.
În ţara noastră se înregistrează anual aproximativ 20 de cazuri de antrax cu forma clinică cea cutanată. Îmbolnăvirile se pot produce la persoanele care prin profesie au contacte cu animale bolnave (bovine, ovine, cabaline, caprine etc.). Îmbolnăvirea se poate produce şi prin consum de carne contaminată sau prin contact cu produse contaminate, piele, păr etc. Bacilii pot ajunge şi pe cale respiratorie în organismul omului.
Rezistenţa deosebită în mediu a acestui bacil (sporii) fac posibil contactul la mare distanţă în timp şi spaţiu. Primele semne de boală pot apărea la 2-7 zile de la contactul infectant.
Medicul de familie va fi consultat la orice suspiciune, dar confirmarea bolii se poate face numai de către specialiştii infecţionişti.
Prevenirea îmbolnăvirii la animale se face prin vaccinare. Prevenirea îmbolnăvirii la om se face prin controlul sanitar veterinar al tuturor produselor provenite de la animale (carne, piei, păr, lână, blănuri, făină de oase etc.), măsuri de protecţie a muncii în fermele de animale şi în gospodării individuale.
Tratamentul pentru bolnavi se face într-o unitate sanitară, iar pentru contacţi se poate face ambulatoriu timp de cinci zile cu antibiotice (penicilină sau tetraciclină sau cloramfenicol etc.).
Probabil cei care terorizează lumea au început cu antraxul şi doresc ca toată atenţia să fie centralizată pe acest subiect. Este greu de crezut că se vor limita la o singură armă biologică. Ministerul Sănătăţii şi al Familiei atenţionează întreaga reţea sanitară privind apariţia de îmbolnăviri mai puţin specifice zonei sau ţării noastre cum ar fi:
- sindromul de febră hemoragică, manifestat prin erupţie hemoragică, sângerări nazale, vomă cu sânge, scaune cu sânge şi febră cu o durată de cel puţin cinci zile;
- holera, caracterizată prin diaree, vărsături, crampe musculare, scăderea temperaturii corpului, deshidratare;
- pesta, boală cu debut rapid, cu febră, frisoane, dureri de cap, stare generală gravă, adenopatii foarte dureroase (ganglioni-buboane) sau tuse cu expectoraţie cu sânge, dureri toracice, greutate în respiraţie;
- meningita meningococică apare brusc cu febră mare, cu dureri de ceafă, tulburări de conştienţă, erupţii cutanate sângerânde;
- febra tifoidă debutează lent, cu febră persistentă, cefalee severă, dureri musculare, tuse seacă, deseori constipaţie, hepatosplenomegalie (mărirea de volum a ficatului şi a splinei);
- tifos exantematic debutează cu febră mare, frison, cefalee, faţă congestionată, dureri musculare, erupţii ale pielii pe trunchi şi apoi pe tot corpul cu excepţia feţei, a palmelor şi a tălpilor; transmiterea bolii se face prin păduchi;
- botulismul apare brusc fără febră, cu paralizii oculare, senzaţie de uscăciune a gurii, greutate în înghiţire, slăbiciune musculară progresivă;
- variola boală cu debut prin febră ridicată, oboseală, cefalee, erupţie localizată pe faţă şi membre inferioare la început ca nişte pete roşii care evoluează spre cicatrizare şi crustă.
Oricare dintre îmbolnăviri le-ar alege teroriştii lumii, consecinţele ar fi dezastruoase pentru fiecare om şi prin urmare pentru colectivitatea umană, prin suferinţe, invalidităţi, pierderi de vieţi omeneşti.
