Despre istoricul comunităţii catolice din Mihăileni nu se pot scrie amănunte deoarece nu avem documente de arhivă care să ne informeze cu date referitoare la viaţa şi activitatea locuitorilor de pe aceste meleaguri. În trecut, Mihăileniul a fost târg de vamă la hotarul cu Austro-Ungaria, capitală a ţinutului Dorohoi în timpul domnitorului Mihail Sturdza, important centru comercial între Cernăuţi şi Botoşani. În timpul Primului Război Mondial armata rusă a fost cantonată în acest târg, iar în timpul Celui de-al II-lea Război Mondial aici a fost linia întâi a frontului. Datorită bombardamentelor, jumătate din târg a fost incendiat, iar marea parte a documentelor de arhivă au ars.

În ceea ce priveşte comunitatea catolică, până în anul 1940 erau circa 200 de credincioşi. La 4 decembrie 1940, majoritatea populaţiei de origine germană s-a repatriat. Pe lângă credincioşii germani mai erau şi polonezi şi români, dintre care au rămas foarte puţini.

Populaţia romano-catolică din Mihăileni are lăcaş de cult din anul 1896, ctitorie a enoriaşilor catolici din localitate, ajutaţi fiind de Guvernul Austriac. Clădirea bisericii este amplasată în partea de nord-vest şi a fost construită din zid de cărămidă pe temelie de piatră, cu turlă acoperită cu tablă. Pereţii exteriori sunt tencuiţi cu praf de piatră, iar interiorul este zugrăvit simplu. Acest modest, dar plăcut lăcaş de cult poate cuprinde în interiorul lui peste 100 de persoane. Biserica a fost sfinţită cu hramul "Trupul şi Sângele Domnului". Cu ocazia sfinţirii, biserica a fost înzestrată cu orga mecanică a capelei conacului Dersca. Întrucât aceasta nu mai era în stare bună de funcţionare, familia Josef şi Dorna Exner din Erkrath, Germania, a donat anul acesta o orgă electronică foarte bună. La transportul orgii din Germania în România a contribuit şi domnul Oskar Pikus, un credincios din Siret.

Terenul pe care a fost construită biserica a fost donat de familia Clinchevici şi include o frumoasă grotă dedicată Maicii Domnului. Pe ambele părţi ale bisericii străjuiesc două cruci mari de lemn. Cimitirul catolic se află în afara localităţii, în partea de nord-vest a târgului, la o distanţă de peste 2 km, aproape de hotarul cu Republica Ucraina. Tipul de sol al cimitirului, ca de altfel şi al terenurilor din împrejur, este cenuşiu, de pădure, foarte sărac în humus şi neproductiv pentru agricultură.

Principala sărbătoare a comunităţii este hramul. La această bucurie a credincioşilor din Mihăileni participă şi enoriaşi din Siret, Vicşani, Dorneşti, Văşcăuţi etc., precum şi mulţi credincioşi ortodocşi.

De la construirea bisericii şi până în preajma Primului Război Mondial, Mihăileniul era parohie şi a avut ca păstor pe pr. Iosif Hübner. După 1918 a fost filială a Parohiei Botoşani. În această perioadă, singurul preot sfinţit din Mihăileni a fost pr. Wilhelm Klein, hirotonit în anul 1939. Ulterior, comunitatea catolică din Mihăileni a fost deservită de pr. I. Bock, pr. I. Sabău, pr. I. Lucaci, pr. P. Gabor, pr. I. Ciuraru, pr. I. Mocanu, pr. E. Kropp şi îndeosebi de pr. Valerian Enăşcuţ, în timpul căruia a fost renovată biserica.

În prezent, comunitatea catolică din Mihăileni este filială a Parohiei Siret, judeţul Suceava, şi este deservită de pr. Cristian Vacaru care, bilunar şi ori de câte ori situaţia o cere, oficiază sacramentele la care participă şi foarte mulţi credincioşi de religie ortodoxă.

Aurel Gavriloaie şi Josef Exner

* * *

Departamentul de Cercetare Ştiinţifică

După cum scriam în unele numere anterioare ale acestei reviste, prin decretul 1314 din 16 iulie 1999, PS Petru Gherghel a înfiinţat Departamentul de Cercetare Ştiinţifică a Istoriei Bisericii Catolice din Moldova. Statutul de organizare al acestui departament, prevede printre altele: studierea istoriei catolicilor din Moldova, constituirea unui tezaur de documente, înfiinţarea unui muzeu diecezan la Săbăoani, cooptarea colaborării unor cercetători avizaţi în vederea realizării de proiecte ştiinţifice, organizarea de simpozioane de comunicări ştiinţifice, editarea de studii, articole, ediţii de documente, expoziţii etc. Una din priorităţile acestui departament este şi editarea unui Buletin istoric, în care sunt incluse studii (istorice, arheologice, etnografice, antropologice etc.) privind istoria unor comunităţi sau personalităţi catolice din această zonă a ţării. Cei interesaţi să colaboreze sunt rugaţi să ia legătura cu Mons. Anton Despinescu sau cu pr. Alois Moraru (Episcopia Romano-Catolică Iaşi, Bd. Ştefan cel Mare, nr. 26, 6600 - Iaşi; tel. 032/212003, fax: 032/212006, e-mail: [email protected]).