Răspundem...

* Valerian Burcă (Săbăoani). "Părinte am lângă mine două familii care caută mereu ceartă şi scandal şi nu ştiu cum să mă termine. De mic copil au voit să-mi taie din păr, au aruncat în curte cu tot felul de farmece şi am găsit în faţa uşii de mai multe ori lucruri fermecate".

Este bine să vă prezentaţi cazul dv. părintelui paroh. Cartea Sfântă spune că "trebuie să învingem răul prin bine şi să iertăm celor care ne greşesc". Vă amintesc acele cuvinte care cu siguranţă le-aţi auzit la Biserică de atâtea ori: "Iubiţi pe duşmanii voştri, rugaţi-vă pentru cei care vă prigonesc şi vă vorbesc de rău, ca să fiţi fiii Tatălui vostru din ceruri, care face să răsară soarele său peste cei buni şi peste cei răi şi să cadă ploaia peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi" (Mt 5,44-45). Cu privire la farmece, ghicit în palmă, tăiat din păr şi alte asemenea, ele n-au ce căuta între creştini: sunt păcate grave împotriva poruncii I. Încercaţi să vă amintiţi cele învăţate la catehism în această privinţă. Dacă vă însoţiţi cu Dumnezeu de ce vă este teamă? Isus este Domnul istoriei şi al universului, încredinţând lui propria viaţă, creştinii sunt eliberaţi de idolatrie, de frică şi de superstiţie.

* T.V. (Bacău). Ne bucurăm că aţi luat în considerare răspunsul la scrisoarea precedentă. Fie ca dv. înşivă, "prin rugăciune şi răbdare", să suportaţi toate încercările prin care treceţi, iar Duhul Sfânt, pe care-l invocaţi în scrisoare, să reverse asupra dv. harurile sale şi ele să vă dea putere în aceste suferinţe.

* Cristina Koch Smeu (Roman). "... din lumina strămoşilor, a căror trecere prin vatra vechiului sat Berindeşti-Săbăoani din judeţul Neamţ a lăsat ca moştenire înaintaşilor menirea de a păstra acest loc miraculos prin mănunchiul de izvoare ce nu au secat nici în perioada celor mai cumplite secete... se aude un ecou de durere. O durere care i-a pus pe harnicii creştini din Săbăoani, în frunte cu preoţii comunităţii, la post şi rugăciune, ca urmare a profanării, în noaptea de 2 spre 3 februarie, a acestui loc, unde... tot timpul anului se înfăptuieşte acelaşi miracol al izvorului nesfârşit, aproape asemenea cu Lourdes-ul preasfintei Fecioare. Vegheat de mai mulţi ani de calea sfintei cruci şi de statuetele unor importanţi sfinţi ai Bisericii, printre care şi de imaginea de neşters a martirului neamului - ce a conferit taina sfântului Mir multor suflete din acest sat - episcopul Anton Durcovici -... acest loc binecuvântat de Dumnezeu a fost devastat şi aproape distrus de mâinile şi mintea ciudată a "titanilor" satanei... Dumnezeu ne cheamă, ne strigă pe nume şi ne spune să nu-i lăsăm pe cei rătăciţi de a avea în mâinile lor altceva decât arma rugăciunii şi nu a distrugerii...".

Scrisoarea dv. vorbeşte de la sine. În faţa unor asemenea vandalisme cuvintele sunt de prisos. Din păcate, ele au luat amploare în ultimul timp. Trebuie, într-adevăr, să ne rugăm pentru ca astfel de fapte să nu se repete şi pentru ca oamenii care le săvârşesc să se reîntoarcă la matca credinţei în Dumnezeu.

* Irina Budăeş (Nicolae Bălcescu). Bine-ai venit în rândul corespondenţilor noştri! Mulţumim pentru tot ce-ai scris despre noi şi despre "Lumina creştinului" care ajunge şi în casa sufletului tău. Ne bucură că ai îndrăznit să ne scrii şi sperăm că o vei face cu mai mult curaj de-acum înainte. În ceea ce priveşte poezia, toţi dorim să scriem versuri, din păcate Dumnezeu nu ne dă tuturor harul acesta. Încearcă să descoperi în tine alte valori pe care să le fructifici!

* Silvia Guşă (Sascut). Este adevărat că Dumnezeu nu ne cere să fim perfecţi ca să-l putem iubi. El doreşte să-l iubim aşa cum suntem: slabi, păcătoşi, neîncrezători, cârtitori, dar dornici de a veni în întâmpinarea propriei lui dorinţe de a iubi necondiţionat, cu o iubire totală şi desăvârşită. Să ne rugăm intens pentru ca toţi oamenii să se apropie de Dumnezeu pentru a primi şi a oferi iubirea.

* Virginia Ioance (Nicoreşti). Sunt tot mai numeroase scrisorile în care dv., mamele creştine, vă exprimaţi revolta faţă de situaţiile familiale dramatice din ţara noastră, în special cele referitoare la copiii flămânzi, abandonaţi, bătuţi, nedoriţi... Desigur, în faţa unor asemenea situaţii, noi, creştinii, nu putem rămâne indiferenţi. Sugestia dv. ca aceste familii să fie vizitate mai des de preoţi sau pastori este bine venită. De altfel, aceste vizite se fac deja, să sperăm însă că, în această muncă, se vor asocia şi laicii.

* Ama (Târgu Trotuş), Agnesa Ciceu (Faraoani) şi Augustin Roşu (Botoşani). Materialele dv. au fost reţinute pentru o eventuală publicare în paginile revistei. Vă mulţumim!

* A.C. (Roman), Petronela (Iaşi), Rodica Lorenţi (Comăneşti), Alexandru Robu (Săbăoani), Gram (Oţeleni), Florinel Anton (Târgu Ocna), Florentina Butnaru (Buhuşi), Roza Cochior (Bucureşti), O tânără I. (Cornu Luncii), Ştefan Relea (Butea), Emanuela Vornicu (Bacău). Veţi primi răspunsuri în numerele viitoare sau prin poştă.

* A. (Târgu Frumos). "Aţi publicat în revista "Lumina creştinului" că există la Iaşi un Tribunal Bisericesc, dar vă rog să-mi răspundeţi dacă se judecă cu adevărat".

Tribunalul Bisericesc judecă din drept propriu şi exclusiv: cauzele care privesc lucrurile spirituale şi lucrurile legate de cele spirituale; încălcarea legilor ecleziastice şi tot ceea ce include noţiunea de păcat, cât priveşte determinarea culpei şi impunerea pedepselor ecleziastice.

* dr. Călina Maria Crişan (Baia Mare). "Vă scriu cu bucurie pentru a vă semnala un eveniment important care s-a petrecut în oraşul nostru, Baia Mare, care are legături prieteneşti calde cu oraşul Iaşi, şi prin el, cu întreaga Moldovă. Asociaţia Medicilor Catolici din Maramureş, în ziua de 11 februarie, a marcat de şase ani încoace Ziua Mondială a Bolnavului. În ziua de 9 februarie, medicii catolici şi preoţii băimăreni au organizat câteva acţiuni în beneficiul celor bolnavi. La capela "Sfânta Fecioară Maria" din cadrul Spitalului Judeţean Baia Mare a fost oficiată o Liturghie de către un sobor de preoţi... Vă mai aducem la cunoştinţă că tot în ziua de 9 februarie, membrii organizaţiei, împreună cu preşedinta lor, au acordat ajutoare materiale, dulciuri, jucării şi iconiţe celor bolnavi".

Felicitări pentru activitatea prodigioasă a Asociaţiei Medicilor Catolici din Maramureş şi îndeosebi pentru acţiunile de binefacere în favoarea celor suferinzi! Ne bucură că locul central în activitatea dv. îl ocupă rugăciunea, despre care Sfântul Părinte, în cartea sugestiv intitulată "Să trecem pragul speranţei" spunea: "Prin rugăciune Dumnezeu se revelează în primul rând ca îndurare, cu alte cuvinte ca iubire care vine în întâmpinarea omului suferind, iubire care susţine, ridică, invită la încredere". Datorită faptului că scrisoarea a ajuns cu întârziere, evenimentul semnalat de dv. nu a mai putut fi publicat la rubrica "Ştiri". Mulţumindu-vă pentru gândurile frumoase adresate nouă, vă dorim numai bucurii şi împliniri în misiunea dv. plină de nobleţe şi dăruire.

* Cristi (Roman). Vă mulţumim pentru poezia trimisă. Ar fi bine ca toţi creştinii să conştientizeze faptul că "tristeţea şi durerea" lui Isus se datorează necredinţei multora dintre noi, care nu răspundem cu iubire, iubirii sale infinite şi adăugăm în coroana cu "spini udaţi cu lacrimi de sânge", spinii propriilor noastre păcate. Aşteptăm să ne mai scrieţi!

* Franz Pieszczoch (Siret). Articolul dv. a sosit cu întârziere pentru a putea fi publicat în luna martie. El a rămas în studiu cu posibilitatea de a fi publicat în luna aprilie sau în Almanahul "Presa Bună" 2002.

* Pe. Gh. (Oţeleni). Adresa de care sunteţi interesat este: Institutul Teologic Franciscan, str. Ştefan cel Mare, 268/B, jud. Neamţ, 5550-Roman.

* Maria Doboş (Nicolae Bălcescu). "Astăzi nu vin să mă plâng şi nici să mă laud, vin să vă împărtăşesc o mare bucurie. Vă scriam odată că-mi doresc foarte, foarte mult o casă pentru familia şi copiii mei. Am găsit înţelegere la o soră a mamei care a cedat o bucată de teren şi cu ce avea mama în acelaşi loc ne-am hotărât să ne construim o casă. Rudele noastre au venit trei zile la rând să ne ajute şi m-au impresionat, eu nu ştiam că ne iubeşte atâta lume. Aş vrea să le arătăm recunoştinţa noastră şi ne vom strădui să fim respectuoşi, iar atunci când vor avea nevoie de noi vom fi alături de ei... V-am scris toate acestea pentru că vreau să vă bucuraţi pentru mine şi familia mea şi mai ales că astăzi este ziua mea şi sunt acasă doar eu cu copiii şi mi-am dorit să fiu cu cineva şi v-am ales pe voi prin aceste rânduri pe care vi le scriu".

Ne-a impresionat scrisoarea pe care ne-aţi trimis-o şi ne bucurăm împreună cu familia dv. Sperăm să vă imite cât mai mulţi în a fi recunoscători faţă de cei care-i ajută, dar mai ales recunoscători faţă de Dumnezeu care ne iubeşte fără încetare.

* Mihail Popa (Târgu Jiu). Reflecţiile dv. cu privire la rugăciune sunt juste. Completăm cu un pasaj din Catehismul Bisericii Catolice: "Rugăciunea este un dar al harului şi un răspuns decis din partea noastră. Ea presupune întotdeauna un efort. Marii rugători din Vechiul Legământ, dinainte de Cristos, precum şi Maica Domnului şi sfinţii împreună cu el, ne învaţă acest lucru: rugăciunea este o luptă. Împotriva cui? Împotriva noastră înşine şi împotriva şiretlicurilor ispititorului, care face totul pentru a-l abate pe om de la rugăciune, de la unirea cu Dumnezeul lui. Ne rugăm aşa cum trăim, pentru că trăim aşa cum ne rugăm" (nr. 2725). La întrebarea dv. vă răspundem: pentru ca rugăciunea să fie ascultată, noi trebuie să-i cerem lui Dumnezeu "ceea ce se cuvine". "Nu aveţi pentru că nu cereţi. Cereţi şi nu primiţi pentru că cereţi rău, spre a cheltui pentru patimile voastre" (Iac 4,2-3). "Dacă cerem cu o inimă împărţită, adulteră, Dumnezeu nu poate să împlinească cererea, pentru că el vrea binele nostru, vrea să trăim" (CBC nr. 2737).
Vă mulţumim şi pentru gestul dv. generos privind susţinerea editurii.

* Lenuţa C. (Iaşi). "Ce a fost cu sărbătoarea sfântului Valentin? De unde vine?"

Cu mai mulţi ani în urmă episcopii catolici din România au dat o declaraţie prin care şi-au exprimat dezacordul cu privire la aşa-zisa "zi a îndrăgostiţilor", pusă în chip blasfemiator sub patronajul sfântului Valentin, larg mediatizată şi anul acesta. Reluăm pentru dv. şi pentru cei interesaţi argumentele aduse acolo: "1) Sfântul Valentin a fost un preot martirizat în chinuri atroce la 14 februarie 270, sub împăratul Aurelian, pentru motivul că a combătut orgiile sexuale legate de cultul zeului Faunus Lupercus. 2) Din punct de vedere creştin, este o profanare a memoriei unui martir şi a virtuţii castităţii faptul de a pune dezmăţul sexual public sub patronajul unui preot sfânt, martirizat tocmai fiindcă a combătut acest ritual păgân şi a acordat asistenţă spirituală tinerilor trimişi la martiriu, ca unii care refuzau participarea la orgii. 3) Orice creştin conştient şi responsabil în faţa lui Dumnezeu ştie şi nu poate tolera ca o sfântă taină - ca aceea a Căsătoriei - să fie celebrată batjocoritor în tramvai, în autobuz sau într-o speluncă, sub oficierea ei de către un impostor sardonic, în sfidarea ostentativă a unui sacrament instituit de Isus Cristos, a Preoţiei şi a ofiţerului stării civile. Un creştin onest este convins că orice act sexual în afara căsătoriei este imoral, oricât de răspândit ar fi acest păcat. În consecinţă, nici un creştin nu se poate considera "căsătorit pe două zile", sau îndreptăţit să renunţe la pudoare şi la castitate, în urma unui ritual care frizează obscenitatea şi cinismul. 4) Reactualizarea, deliberată sau nu, a bacanelei sexuale păgâne, este un atentat împotriva moralei creştine, împotriva sfinţeniei Căsătoriei şi a sănătăţii sociale. Eliberarea de sub comunism nu trebuie confundată cu legitimarea mediatizată a libertinajului, cu încurajarea şi premierea imoralităţii publice".