Rezolvarea problemelor patrimoniale
Mai trebuie aşteptat

În ziua de 28 septembrie, la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov) a avut loc Cea de-a V-a Întâlnire a Comisiei Mixte de Dialog Ortodoxo-Greco-Catolice, instituită prin hotărârea comună a celor două Biserici pentru soluţionarea conflictelor patrimoniale dintre ele.

Biserica Greco-Catolică (BRU) a fost reprezentată de o delegaţie condusă de PS Lucian Mureşan, mitropolitul Blajului (preşedinte), Biserica Ortodoxă Română (BOR) a avut o delegaţie condusă de PS Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Maramureşului (preşedinte), Din partea Vaticanului a asistat Mons. Francesco Pio Tamburino.

Spre deosebire de întâlnirile anterioare, cele două părţi au constatat o îmbunătăţire a climatului care domneşte între cele două Biserici. Aceasta se datorează atât strădaniilor depuse de clerul şi credincioşii celor două Biserici pentru detensionarea relaţiilor dintre ele, cât mai ales faptului că în ultima vreme au fost construite multe lăcaşuri de cult. Membrii comisiei au trecut în revistă împlinirile şi neîmplinirile din răstimpul scurs de la precedenta întâlnire (Oradea, noiembrie 1999). Ei au constatat că, deşi nu au fost rezolvate toate problemele existente, s-au făcut totuşi paşi pe calea rezolvării lor în spiritul dragostei frăţeşti şi al ecumenismului.

În acelaşi timp, comisia mixtă a notat cu regret că mai sunt încă pe rol procese care înveninează raporturile dintre credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici, reprezentând o piedică serioasă în calea instaurării deplinei armonii.

Partea greco-catolică îşi menţine cererea de retrocedare a bisericilor catedrale, a bisericilor protopopiale şi a unei biserici în satele şi comunele unde sunt două biserici.

Cele două părţi au fost de acord ca opţiunea confesională a credincioşilor să fie respectată.

Concluzia întâlnirii a fost că rezolvarea tuturor problemelor patrimoniale este de durată. Comisia a stabilit drept căi normale de soluţionare următoarele:
- retrocedarea, prin bună înţelegere, de biserici, unde este cazul, făcându-se apel la comisiile locale de dialog;
- construirea de noi biserici de către ambele părţi;
- slujirea alternativă în mod excepţional, pe o perioadă determinată, până la construirea de noi biserici.

Ierarhii angajaţi în dialog au apreciat că bunele relaţii dintre BOR şi BRU pe plan local pot contribui la revigorarea dialogului internaţional dintre ortodocşi şi romano-catolici, ajuns acum în impas. Următoarea întâlnire va avea loc la 4 octombrie 2001 la reşedinţa Episcopiei Greco-Catolice din Lugoj.

Comunicatul comisiei, care este semnat de toţi participanţii, se încheie cu o rugăciune, pentru ca prin dialog şi bună înţelegere să se ajungă la iubirea celuilalt şi la mărturisirea într-un gând a Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh.

* * *

AGRU-Bucureşti s-a adresat patriarhului

La 18 septembrie, Asociaţia Generală a Românilor Uniţi (AGRU), greco-catolici, filiala Bucureşti, a trimis P.F. Teoctist Arăpaşu o scrisoare deschisă prin care îi cere restituirea bisericii "Sf. Vasile cel Mare", din strada Polonă, din capitala României, informează "Viaţa cultelor". Este vorba, se precizează în scrisoare, de primul lăcaş de cult al Bisericii Greco-Catolice de pe teritoriul Vechiul Regat. Aceasta şi casa parohială au fost construite în 1909 pe un teren cumpărat în 1893, întreaga proprietate fiind întabulată pe numele Episcopiei Romano-Catolice de Bucureşti şi transferată de către aceasta Bisericii Române Unită cu Roma în 1927. În 1948, parohul bisericii, pr. Vasile Mare, actualul protopop greco-catolic de Bucureşti, a "fost smuls de la altar şi aruncat în închisoare"; biserica, la data aceea catedrală episcopală, a fost "confiscată prin decret guvernamental şi încredinţată de guvern Bisericii Ortodoxe". "Pentru noi - scriu semnatarii scrisorii, dr. ing. Laurenţiu Horia Moisin, preşedintele AGRU-Bucureşti, şi ing. Ioan Dăneţ, prim curator al parohiei "Sf. Vasile" - aceasta nu este numai o proprietate. Este un simbol şi nu vom renunţa la ea (...) În ea au slujit patru dintre episcopii noştri, dintre care trei au fost martirizaţi pentru credinţă". În încheiere, ei menţionează faptul că papa Ioan Paul al II-lea a dăruit recent două lăcaşuri de cult comunităţii ortodoxe române din Roma şi întreabă dacă Biserica Ortodoxă Română n-ar putea, în acest caz, să le restituie greco-catolicilor din Bucureşti măcar această veche biserică protopopială şi catedrală episcopală.