* Ne-au scris de sărbători: Ramona Bradaci (Eibenthal), Victoria Timaru (München), Ecaterina-Tereza Achim (Bistriţa), Cristina Ghercă (Rediu, judeţul Neamţ), Emilia Tereza T. (Bucureşti), Cristina (Piatra Neamţ), Surorile Benedictine (Oituz), Revista "Ecouri răducănene" (Răducăneni), Redacţia "Apostolul iubirii" (Cluj-Napoca). Vă mulţumim pentru urările şi pentru gândul bun pe care ni le-aţi transmis de Învierea Domnului.
* Sorin (Italia). "Şi noi de aici, departe de ţară avem posibilitatea de a citi reviste ce apar în ţară şi aproape în fiecare lună ajunge şi la noi la Roma. Pentru noi este o mare bucurie de a avea în mână o revistă, de a şti ce se mai întâmplă în parohiile noastre de unde am plecat, ce activităţi sunt cu ocazia marelui jubileu. Comunitatea de aici de la Roma putem zice că a început să crească. Eu vă transmit de aici gânduri de bine, salutări celor care lucrează la această revistă "spor la muncă". Dumnezeu să vă binecuvânteze; datorită vouă putem fi şi noi în posesia acestei reviste. Cristos a înviat!"
Adevărat că a înviat! Vă mulţumim pentru urări şi mai ales pentru faptul că acolo, departe de casă, nu aţi uitat de credinţă.
* Silvia Guşă (Sascut Sat). Mesajul Paştelui este acelaşi pe care l-aţi scris şi dv. "moartea nu-i sfârşitul, ci începutul noii vieţi". Pentru aceasta e bine să fim pregătiţi.
* Iohannes Bäetz (Germania). Vă mulţumim pentru urările de Paşti şi pentru gândurile bune!
* Cristiana Vinţan (Timişoara). Vă mulţumim pentru poeziile trimise. Ele sunt totuşi un pic ermetice.
* D.A.E.C. (Ploscuţeni). "Cred că m-aţi înţeles, în cele scrise mai sus, că vreau să învăţ şi să întipăresc mai bine limba rusă pe care, dacă bunul Dumnezeu mă va încuraja în continuare s-o asimilez, sper, cu toată încrederea în Duhul Sfânt, să o şi pun în practică, prin vestirea evangheliei lui Isus Cristos, semenilor mei".
Luaţi legătura cu PS Anton Coşa, strada Mitropolit Dosoftei, 85, 2012 Chişinău, tel. 022/223470; fax 022/225210.
* Un grup de tineri (Cleja). "Pentru a scoate o foaie parohială a unei comunităţi ce aprobări trebuie să obţinem? Spuneţi-ne, vă rugăm, dacă mai apare revista tinerilor "Suflet tânăr". Puteţi să tipăriţi un pliant cu toate apariţiile editoriale care pot fi găsite la dv. şi dacă se poate să-l trimiteţi împreună cu revista "Lumina creştinului"? Dacă nu aveţi această posibilitate încercaţi să trimiteţi măcar la parohii urmând ca părinţii parohi să afişeze acest pliant într-un loc vizibil".
Pentru o foaie parohială trebuie doar aprobarea părintelui paroh. "Suflet tânăr" se pare că întârzie, nu ştim cu exactitate ce se întâmplă. Pentru a primi informaţii mai exacte, scrieţi părintelui Daniel Bulai de la Bucureşti. Pliante se pot comanda, scriind pe adresa Librăriei "Presa Bună" şi se primesc pe gratis.
* Lucian Bejan (Fundu Răcăciuni). "Aş avea o mare rugăminte la dv. cei de la redacţia "Lumina creştinului". Am tot răscolit la lucrurile bunicului meu şi am dat de nişte reviste vechi, tipărite în anii 1940-1944. Dintre ele una mi-a plăcut cel mai mult şi anume "Raiul copiilor". În această revistă am găsit multe lucruri interesante, povestiri scurte, diferite articole despre sfinţi etc. Întrebarea mea ar fi: de ce nu se mai tipăreşte această revistă?"
Vă mulţumim pentru sugestiile făcute şi pentru interesul pe care îl aveţi pentru publicaţiile Editurii "Presa Bună". Precizăm că revista "Isus, prietenul copiilor" este o continuare, într-un fel sau altul, a revistei "Raiul copiilor". "Isus, prietenul copiilor" apare din ianuarie 1992 şi cuprinde: Editorial; Scriptura şi viaţa; Jubileul anului 2000; Să înţelegem Liturghia; Istorioare interesante; Să cunoaştem / Pagina micilor artişti; Verificare; Glume, jocuri, rebusuri; În dialog cu copiii / Cărţi pentru copii. Se adresează într-un mod deosebit copiilor. Revista "Lumina creştinului" are articole pentru toţi: copii, tineri, adulţi. O parte din povestirile din "Raiul copiilor" au fost reluate în "Isus, prietenul copiilor". Cu siguranţă există loc de mai bine. Aşteptăm contribuţiile dv.
* A. (judeţul Timiş). "Din întâmplare mi-a căzut în mână o broşurică mică, neînsemnată dar cu un conţinut de mare comoară. Cum scrie în ea că românul e un mare iubitor de pelerinaje, precum şi subsemnatul, cu ani în urmă când mergeam aproape an de an în pelerinaj de Rusalii care avea loc la Şumuleu din Miercurea Ciuc. Şi câte cete de români nu mergeau acolo noaptea la ora 3.00, plecau la Calea sfintei cruci, mă ataşam şi eu la un grup şi o recitam în limba română, iar când ajungeam în vârful muntelui cântam cântece în cinstea Sfântului Duh şi aşteptam apariţia soarelui ca să-l vedem pe Duhul Sfânt dacă ni se arată în chip de porumbel. Cum scrie în broşură, ce bine ar fi să se reia din nou acel pelerinaj de sărbătoarea Rusaliilor din acel loc minunat, pitoresc de la Târgu Trotuş. Dumnezeu să vă ajute să înfăptuiţi acest loc de pelerinaj, prin mijlocirea marilor sfinţi doctori fără de arginţi Cosma şi Damian".
Să sperăm că se vor relua pelerinajele despre care vorbiţi, deşi este greu. Ar trebui să se redescopere locul unde era construită capela şi să se amenajeze. Probabil, mai întâi, vor apărea studii aprofundate despre capela de pe dealul "Coşna", dintre Valea Trotuşului şi a Oituzului, capelă consfinţită sfinţilor Cosma şi Damian. Cunoaştem despre existenţa acesteia şi despre pelerinaj din "Codex Bandinus", Editura Academiei Române.
* I.P. (Iaşi). "Acum şapte luni mi-am făcut un prieten cu care pot să spun că mă înţeleg destul de bine, dar încă de atunci unii au încercat să ne despartă şi au scos tot felul de vorbe despre prietenul meu. La începutul prieteniei mai aplecam urechea la bârfele celor din jur şi pentru că eu credeam ceea ce spunea lumea de multe ori se iscau neînţelegeri între noi din cauza aceasta. Mama mea mi-a cerut să nu mă mai întâlnesc cu el, dar n-am ascultat pentru că eu îl iubesc şi cred că şi el mă iubeşte mult şi m-am întâlnit în continuare şi mă întâlnesc şi acum cu el. Credeţi că am făcut bine?"
Ne pare rău că îţi răspundem cu întârziere. Prietenia cu un băiat e un lucru serios şi-şi are sensul dacă tu eşti chemată la căsătorie. Vei încerca să-l cunoşti, să-l vezi cum gândeşte, cum se comportă, să-i descoperi calităţile şi defectele şi să te întrebi dacă poţi să întemeiezi cu el o familie. Trebuie să ţii cont şi de sfatul celor din jurul tău, în special al părinţilor. Uneori cei din afară văd mai bine. În rest trebuie să porţi dialog cu mama şi să-i explici motivaţiile tale.
* Pr. Vasile Raţiu (Baia Mare). "Alinarea suferinţelor trupeşti şi sufleteşti, aducerea bucuriei şi a mângâierii în viaţa bolnavului reprezintă locuri comune în care, în ultimii ani, medicul şi preotul cooperează în spiritul iubirii creştine. Acest fapt a fost evidenţiat cu şi mai multă pregnanţă cu ocazia Zilei Mondiale a Bolnavului (11 februarie), pusă anul acesta sub auspiciile marelui jubileu 2000. Asociaţia Medicilor Catolici şi Parohia numărul 9, au marcat acest eveniment prin frumoase şi exemplare acţiuni spirituale şi de caritate faţă de bolnavii din spitalele băimărene. Printre altele, la capela "Sfânta Fecioară Maria" din cadrul Spitalului judeţean a avut loc o Liturghie solemnă concelebrată de 18 preoţi din Protopopiatul Greco-Catolic din Baia Mare, destinată bolnavilor şi personalului medico-sanitar care acordă îngrijire celor aflaţi în suferinţă. După Liturghie au fost oferite icoane, pliante cu rugăciuni şi alte mici atenţii tuturor bolnavilor...".
Ne bucurăm pentru iniţiativele care se iau în eparhia dv. Articolul a sosit totuşi cu întârziere pentru revista "Lumina creştinului". Rămâne însă valabil îndemnul ca să devenim "slujitori ai celor aflaţi în suferinţă".
* Ciprian Ban (Prăjeşti). "Pentru prima dată, după două milenii de creştinism, un succesor al sfântului Petru sărută pământul românesc. Cu toţii am trăit acum un an marea bucurie de al avea în mijlocul nostru pe Sfântul Părinte. A fost o vizită care, cu siguranţă, va intra în istorie, nu numai în istoria Bisericii locale, dar mai mult în istoria Bisericii Universale. Pentru prima dată un suveran pontif a vizitat o ţară majoritar ortodoxă. Este important desigur să ne oprim asupra mesajului transmis de Sfântul Părinte, să-l aprofundăm, nu să-l ignorăm... Desigur, prin această vizită istorică, poate în mod vizibil nu s-au realizat prea multe, însă din punct de vedere spiritual s-au îndepărtat multe bariere. Rămâne la atitudinea fiecăruia să reflecteze dacă şi-a deschis şi inima la glasul celui ce va deschide cel de-al treilea mileniu creştin. "Nu vă temeţi, deschide-ţi porţile inimii lui Isus Cristos"".
Vă mulţumim că nu aţi uitat de evenimentul care a marcat viaţa Bisericii anul trecut. Fie ca mesajul Sfântului Părinte de a-l urma mai îndeaproape pe Cristos şi de a descoperi puterea pe care au avut-o cei ce şi-au dat viaţa pentru credinţă pe pământ românesc să-l însuşească toţi românii.
* Anton Lucaci (Bacău). "Rămânând sub îngrijirea mamei care, deşi fiind bolnavă şi cu o situaţie financiară precară, a avut grijă să fiu educat cu frica lui Dumnezeu, încercând să mă facă să pot respecta poruncile lui Dumnezeu şi să pot trăi în continuare cu frica lui Dumnezeu. La vârsta de 30 de ani am ajuns în rândul puşcăriaşilor. Datorită acestei condamnări am început să-mi deschid ochii şi am văzut calea greşită pe care am mers până acum. În ziua de 5 ianuarie am fost vizitat de mama mea care mi-a adus printre altele şi o mică carte religioasă, distribuită în sat la mine cu ocazia sfinţirii caselor. La început, datorită companiei din camera de detenţie, nu am dat prea mare importanţă, dar într-o seară am luat acea cărticică şi am început să citesc din ea câteva pagini. L-am descoperit pe Domnul Isus Cristos şi vreau să-l urmez cu orice preţ de acum încolo. Mama mea este în vârstă de 70 de ani şi este lipsită de puteri. Cine doreşte să corespondeze cu mine să-mi scrie la adresa de mai jos: str. General Guşe, 3, 5500 Bacău".
Să sperăm că hotărârea dv. de a-l urma pe Cristos nu este una de moment, ci va ţine toată viaţa. De asemenea, ne place să credem că nu faceţi parte din rândul acelora cărora le place să stea mai mult în închisoare decât acasă. Din ceea ce aţi povestit poate vor învăţa mulţi din cei care citesc aceste rânduri. Într-adevăr, o viaţă fără Dumnezeu, alegeri greşite, prieteni, anturajul poate duce la ruină şi dezastru. Nu mă gândesc decât la mama dv. de 70 de ani: cum este inima ei, după ce s-a chinuit o viaţă să vă crească? Dar toate astea pot fi iertate, depinde dacă măcar de acum vă veţi însoţi cu Isus Cristos pe drumul vieţii. Cu privire la broşuri şi reviste (ceea ce vă putem noi trimite) o vom face prin părintele care vă vizitează sistematic la Penitenciar.
* Dănuţ Antălucă (Bacău). "Când am ajuns la suferinţă mi-am dat seama de greşelile făcute în timpul petrecut lângă părinţi, fraţi şi surori care au voit să mă înveţe la bine şi neascultând am ajuns aici. Neavând martorii necesari am ajuns la puşcărie, iar Tribunalul Neamţ mi-a dat 7 ani. Acum mă gândesc că nici un frate şi nici o soră nu vrea să mă caute, pentru că i-am făcut de râsul satului şi le dau dreptate căci dacă îi ascultam nu ajungeam aici".
Ceea ce putem face este să vă trimitem revista "Lumina creştinului". După cum citiţi pe ultima pagină, se mai găsesc suflete generoase care contribuie pentru ca revista să ajungă şi la cei care n-au posibilităţi. Pentru celelalte luaţi legătura cu pr. Isidor Dâscă care se ocupă de pastoraţia Penitenciarului Bacău şi e prezent în fiecare săptămână la dv. Sperăm ca în cele din urmă rudele dv. să vă viziteze, mai ales dacă le-aţi scris ceea ce ne-aţi scris şi nouă. Rugaţi-vă şi apropiaţi-vă de Dumnezeu printr-o viaţă plăcută lui.