Luna mai este luna care adună împreună sufletele pentru a admira şi cinsti pe Fecioara Maria, creatura cea mai sfântă şi iubitoare, Mama lui Dumnezeu şi a noastră, Regina Cerului şi a pământului.
În această lună se ridică spre Maria imnuri şi rugăciuni. În catedrale, în cele mai umile biserici, în sate şi peste tot, creştinii aleargă să o cinstească pe Mama lor cerească, să-i cânte măreţia şi să-i dovedească recunoştinţa şi iubirea lor.
Mulţi creştini, fie din biserică, fie acasă, ţin să dedice luna mai Sfintei Fecioare. Orice suflet devotat se roagă Mamei lui Dumnezeu, cea mai binecuvântată dintre femei. Mulţi ţin să facă luna mai mult din obişnuinţă, o cinstesc pe Maria numai cu actul de prezenţă în biserică, cu o rugăciune, sau cu o cântare. În viaţă se arată apoi fii nevrednici faţă de această Mamă gingaşă.
La ce foloseşte recitarea Rozariului cântarea Litaniilor, dacă apoi se înjură, se vorbeşte urât? La ce foloseşte participarea la vecerniile mariane dacă apoi Preasfânta Fecioară este ofensată?
Trebuie să celebrăm bine luna mai: nu numai cu câteva rugăciuni, sau câteva cântări, dar mai ales căutând să îndeplinim cât mai exact, în fiecare zi, datoriile noastre, observând legea lui Dumnezeu, chiar dacă aceasta cere sacrificii. Trebuie să oferim Fecioarei sufletul nostru bogat în virtuţi şi haruri. Numai astfel vom arăta că o iubim cu adevărat, că suntem copiii ei.
Să mărim credinţa şi iubirea faţă de ea: să-i oferim nu flori din grădină, care se ofilesc repede, dar flori care nu se ofilesc niciodată: fapte bune, fapte de sfinţenie.
Fecioară Preasfântă, venim cu bucurie la altarul tău. Îţi oferim inimile noastre: umple-le de iubire curată şi nemuritoare. Arată-te mama noastră, puternică, şi preaiubitoare şi mereu milostivă. Priveşte-ne şi fă-ne să simţim gingăşia ta de Mamă!
* * *
Noi, ce din mila Sfântului
Facem umbră pământului,
Rugându-ne-ndurărilor,
Luceafărului mărilor.
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri;
Din neguri te arată,
Lumină dulce, clară,
O, Maică Preacurată
Şi pururea Fecioară, Marie!
Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie.
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire.
Privirea-ţi adorată
Asupra-ne coboară,
O, Maică Preacurată
Şi pururea Fecioară, Marie!
