Lecturi: 2Rg 25,1-12; Ps 136; Mt 8,1-4

Liturghie la alegere, prefaţă comună

Lecturile zilei

LECTURA I
Nebuzardan a dus în robie tot poporul rămas în cetate.
Citire din cartea a doua a Regilor 25,1-12
În al nouălea an al domniei lui Sedecia, în luna a zecea, în ziua a zecea a lunii, Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit cu toată armata lui împotriva Ierusalimului. Şi-a fixat tabăra lângă el şi a construit întărituri împotriva lui de jur împrejur. 2 Cetatea a fost asediată până în anul al unsprezecelea al domniei lui Sedecia. 3 În ziua a noua a lunii, foametea în cetate a devenit cumplită şi nu mai era hrană pentru poporul ţării. 4 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate şi toţi oamenii de război au fugit noaptea pe drumul porţii dintre cele două ziduri, care era lângă grădina regelui - iar caldeenii erau împrejurul cetăţii -, şi au mers pe drumul către Arabah. 5 Însă armata caldeenilor l-a urmărit pe rege şi l-a ajuns în stepele Ierihonului, iar toată armata lui s-a risipit de lângă el. 6 L-au prins pe rege şi l-au dus la regele Babilonului, la Ribla. Şi s-a rostit o sentinţă împotriva lui. 7 Pe fiii lui Sedecia i-a înjunghiat sub ochii lui. Apoi i-au scos ochii lui Sedecia, l-au legat cu lanţuri de bronz şi l-au dus în Babilon. 8 În luna a cincea, în ziua a şaptea a lunii - în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nabucodonosor, regele Babilonului - a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, slujitorul regelui Babilonului. 9 A ars templul Domnului, palatul regelui şi toate casele Ierusalimului. A dat foc tuturor caselor mari. 10 Toată armata caldeenilor care era cu căpetenia străjerilor a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului. 11 Nebuzardan, mai-marele peste gărzi, a deportat restul poporului, care a rămas în cetate şi a mers la regele din Babilon, şi restul mulţimii. 12 Dar căpetenia gărzilor a lăsat dintre săracii ţării să fie viticultori şi agricultori.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 136(137),1-2.3.4-5.6 (R.: 6a)
R.: Să mi se lipească limba de cerul gurii dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, Doamne!

1 Pe malurile râurilor din Babilon
şedeam şi plângeam când ne aduceam aminte de Sion.
2 În sălciile din ţinutul acela
ne atârnasem harpele. R.

3 Căci acolo, cei care ne-au dus în robie
ne cereau cuvintele cântărilor
şi opresorii noştri ne cereau veselie:
"Cântaţi-ne din cântările Sionului!" R.

4 Cum să cântăm noi cântările Domnului
pe un pământ străin?
5 Dacă te voi uita, Ierusalime,
să mi se usuce mâna dreaptă! R.

6 Să mi se lipească limba de cerul gurii
dacă nu-mi voi aduce aminte de tine,
dacă nu voi face din Ierusalim
culmea bucuriei mele! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 8,17bc
(Aleluia) Isus a luat asupra lui slăbiciunile noastre şi a purtat bolile noastre. (Aleluia)

EVANGHELIA
Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 8,1-4
Când Isus a coborât de pe munte, îl urmau mulţimi numeroase. Şi 2 apropiindu-se un lepros, s-a prosternat înaintea lui, spunând: "Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi". 3 Întinzându-şi mâna, l-a atins spunându-i: "Vreau. Curăţă-te!" Şi, îndată, lepra lui s-a curăţat. 4 Atunci Isus i-a zis: "Vezi să nu spui nimănui, dar mergi, arată-te preotului şi adu oferta pe care a poruncit-o Moise ca mărturie pentru ei!"

Cuvântul Domnului

Meditaţie

Nebuzardan a dus în robie tot poporul rămas în cetate.
Să mi se lipească limba de cerul gurii dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, Doamne!
Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi!

Gândul zilei

"Vreau. Curăţă-te!" (Mt 8,3)

Isus îi răspunde leprosului care i se încredinţează prin cuvintele "Doamne, dacă vrei, poţi să mă vindeci". Voinţa lui Isus este cea a Tatălui, care vrea ca toţi oamenii să fie liberi să-l laude, să-l binecuvânteze şi să imite iubirea sa. Leprosul acela, exclus de toţi, acum, datorită credinţei sale, este primit de Isus şi de Dumnezeu.

Pastila zilei

Leproşii, în afară de suferinţa fizică, sufereau şi pentru excluderea din viaţa socială şi religioasă a comunităţii. Leprosul era considerat un necurat. Atingându-l, Isus contractează necurăţia. Dar făcându-se necurat, el purifică. Astfel, el demonstrează că iubirea şi milostivirea sunt mai importante decât riturile şi jertfele şi refuză categoriile de curăţie şi necurăţie (Mt 15,18-20), atribuindu-le o semnificaţie nouă.