Vineri din săptămâna a 5-a de peste an

LECTURA I
Veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.
Citire din cartea Genezei 3,1-8
Şarpele era cel mai viclean dintre toate animalele câmpului, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Şi a zis către femeie: "A spus cu adevărat Dumnezeu să nu mâncaţi din niciun pom al grădinii?" ² Femeia i-a răspuns şarpelui: "Putem să mâncăm din roadele pomilor din grădină; ³ numai din rodul pomului din mijlocul grădinii a zis Dumnezeu: «Să nu mâncaţi din el, nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!»" ⁴ Şi şarpele a zis către femeie: "Nicidecum nu veţi muri! ⁵ Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul". ⁶ Şi femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut ochilor şi că pomul era de dorit, ca unul care dă înţelepciune şi a luat din rodul lui, şi a mâncat şi a dat şi bărbatului care era cu ea şi a mâncat şi el. ⁷ Şi li s-au deschis ochii amândurora şi au cunoscut că erau goi; au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte. ⁸ Şi au auzit glasul Domnului Dumnezeu care se plimba prin grădină în adierea vântului zilei şi s-au ascuns bărbatul şi femeia lui din faţa Domnului Dumnezeu printre pomii grădinii.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 31(32),1-2.5.6.7 (R.: 1a)
R.: Fericit este omul căruia i s-a iertat fărădelegea.

¹ Fericit este omul căruia i s-a iertat fărădelegea,
căruia i s-a acoperit păcatul.
² Fericit este omul căruia Domnul nu-i ia în seamă greşeala
şi în duhul căruia nu este prefăcătorie. R.

⁵ Eu ţi-am făcut cunoscut păcatul meu,
nu ţi-am ascuns fărădelegea mea.
Am zis: "Voi mărturisi Domnului fărădelegile mele".
Şi vinovăţia păcatului meu tu ai iertat-o. R.

⁶ De aceea te roagă orice credincios
în timpul strâmtorării.
Chiar de s-ar dezlănţui potop de ape multe,
la el nu vor ajunge. R.

⁷ Tu eşti pentru mine un adăpost,
tu mă scoţi din strâmtorare,
mă înconjori cu cântări de bucurie pentru eliberare. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE cf. Fap 16,14b
(Aleluia) Deschide, Doamne, inimile noastre, ca să pătrundă în ele cuvântul Fiului tău! (Aleluia)

EVANGHELIA
Pe surzi îi face să audă şi pe muţi să vorbească.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 7,31-37
În acel timp, Isus, ieşind din nou din ţinutul Tirului, a trecut prin Sidon spre Marea Galileii, în ţinutul Decapole. ³² I-au adus un surd care vorbea cu greu şi l-au rugat să-şi pună mâna peste el. ³³ Luându-l la o parte din mulţime, i-a pus degetele în urechi şi, cu salivă, i-a atins limba. ³⁴ Apoi, ridicându-şi ochii spre cer, a suspinat şi a zis: "Effata!", care înseamnă "Deschide-te!" ³⁵ Îndată i s-au deschis urechile şi i s-a desfăcut legătura limbii şi vorbea corect. ³⁶ Iar el le-a poruncit să nu spună nimănui, însă cu cât mai mult le poruncea, cu atât mai mult ei îi duceau vestea ³⁷ şi, peste măsură de uluiţi, spuneau: "Toate le-a făcut bine; chiar şi pe surzi îi face să audă şi pe muţi să vorbească".

Cuvântul Domnului

Isus tocmai spusese unui surdomut acel cuvânt foarte semnificativ: "Effatŕ! Deschide-te!", şi aşa s-a întâmplat. El porunceşte celor prezenţi să nu spună nimănui cele întâmplate. Isus nu vrea să fie admirat de fani, ci urmat de ucenicii care au fost "atinşi" de el, care l-au cunoscut. Simplii admiratori care se apropie de cruce se risipesc, dispar; ucenicii, în schimb, perseverează şi aşteaptă învierea.