† DUMINICA a 2-a din Post

LECTURA I
Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Citire din cartea Genezei 22,1-2.9a.10-13.15-18
În zilele acelea, Dumnezeu l-a pus la încercare pe Abraham şi i-a zis: „Abraham!” El a răspuns: „Iată-mă!” ² I-a zis: „Ia-l pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care îl iubeşti, pe Isaac, şi du-te în ţinutul Moria şi adu-mi-l acolo ca ardere de tot pe un munte pe care ţi-l voi arăta eu!” ^9a Când au ajuns la locul pe care li-l spusese Dumnezeu, Abraham a zidit acolo altarul şi a aşezat lemnele. ¹⁰ Abraham şi-a întins mâna şi a luat cuţitul ca să-l înjunghie pe fiul său. ¹¹ Atunci îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: „Abraham, Abraham!” El a spus: „Iată-mă!” ¹² Şi i-a zis: „Să nu-ţi ridici mâna asupra tânărului şi să nu-i faci niciun rău, căci acum ştiu că te temi de Dumnezeu şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu pentru mine!” ¹³ Abraham şi-a ridicat ochii, a privit şi, iată, un berbec era în spatele lui, prins cu coarnele într-un tufiş! Abraham s-a dus, a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său. ¹⁵ Îngerul Domnului l-a chemat din cer a doua oară pe Abraham ¹⁶ şi i-a zis: „Mă jur pe mine însumi – oracolul Domnului – pentru că ai făcut lucrul acesta şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu, ¹⁷ te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi descendenţa, ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării, şi descendenţa ta va stăpâni cetăţile duşmanilor săi. ¹⁸ Prin descendenţa ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, pentru că ai ascultat de glasul meu”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 114-115(116),10 şi 15.16-17.18-19 (R.: 9)
R.: Voi umbla înaintea Domnului pe pământul celor vii.

¹⁰ Eu mi-am păstrat credinţa
chiar şi atunci când spuneam: „Sunt foarte umilit”.
¹⁵ Lucru de preţ este în faţa Domnului
moartea credincioşilor săi. R.

¹⁶ Ascultă-mă, Doamne, căci sunt slujitorul tău,
eu, slujitorul tău şi fiul slujitoarei tale!
Tu ai desfăcut legăturile mele.
¹⁷ Îţi voi aduce jertfă de laudă
şi voi invoca numele Domnului. R.

¹⁸ Voi împlini voturile făcute Domnului
de faţă cu tot poporul său,
¹⁹ în curţile casei Domnului,
în mijlocul tău, Ierusalime! R.

LECTURA A II-A
Dumnezeu nu l-a cruţat pe propriul său Fiu.
Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 8,31b-34
Fraţilor, dacă Dumnezeu este pentru noi, cine este împotriva noastră? ³² El, care nu l-a cruţat pe propriul său Fiu, ba chiar l-a dat la moarte pentru noi toţi, cum nu ne va dărui toate împreună cu el? ³³ Cine va aduce acuză împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este cel care justifică! ³⁴ Cine îi va condamna? Cristos Isus, care a murit, dar, mai mult, a şi înviat, care este la dreapta lui Dumnezeu, intervine pentru noi.

Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 17,5cd
Glasul Tatălui din nor spunea: „Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultaţi de el!”

EVANGHELIA
Acesta este Fiul meu cel iubit.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 9,2-10
În acel timp, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan, i-a dus deoparte, pe un munte înalt numai pe ei şi i s-a schimbat înfăţişarea înaintea lor. ³ Hainele lui au devenit strălucitoare, atât de albe cum niciun albitor de pe pământ nu le putea albi. ⁴ Atunci le-a apărut Ilie împreună cu Moise şi vorbeau cu Isus. ⁵ Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: „Învăţătorule, e bine că suntem aici; să facem trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie!” ⁶ De fapt, nu ştia ce să spună; căci îi cuprinsese frica. ⁷ Apoi a venit un nor care i-a învăluit în umbră şi din nor a fost un glas: „Acesta este Fiul meu cel iubit, ascultaţi de el!” ⁸ Dintr-o dată, privind în jurul lor, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur cu ei. ⁹ În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui cele ce au văzut, decât atunci când Fiul Omului va fi înviat din morţi. ¹⁰ Ei au păstrat lucrul acesta pentru ei,
întrebându-se ce înseamnă „a învia din morţi”.

Cuvântul Domnului

Această invitaţie "călduroasă” a Tatălui de a-l asculta pe Isus, Fiul său, care este toată iubirea sa, m-a făcut să-mi amintesc începutul drumului meu de "ascultare” a lui Isus. Nu îmi amintesc cuvântul precis al evangheliei pe care am încercat să îl trăiesc, dar comentariul interior pe care îl am încă viu în inimă, certitudinea interioară care a urmat este încă vie în inimă: "Isuse, tu eşti chiar Dumnezeu”. Din acea zi, dorinţa de a-l urma şi a-l sluji m-a orientat să caut să-l aşez din ce în ce mai mult pe primul loc în alegerile vieţii mele.