† DUMINICA a 4-a a Paştelui

Nu este în nimeni altul mântuirea. Piatra pe care au dispreţuit-o zidarii a ajuns în capul unghiului. (sau Aleluia.) Îl vom vedea aşa cum este. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.

Discursul lui Isus este dominat de figura bunului păstor. Urmează apoi două discursuri scurte: primul, o antiteză: "păstor-mercenar". Fondul ascuns al mercenarului care fuge imediat ce apare pericolul slujeşte la punerea în lumină a păstorului adevărat căruia îi este dedicat un al doilea discurs în vv. 14-16. Prin aceste imagini, Isus subliniază raportul de comuniune pe care îl are cu cei credincioşi lui. "Cunoaşterea", în vocabularul biblic, este tocmai expresia vie a dialogului de iubire. Isus i-a iubit pe ai săi şi i-a iubit până la sfârşit (13,1): de aceea vv. 17-18 anunţă moartea lui Isus ca pe un gest de iubire al adevăratului păstor pentru turma sa. Este o dăruire de bunăvoie.

Ziua Mondială a Vocaţiilor (a LII-a)