Joi din săptămâna a 4-a din Post

Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său (Lc 1,32). Seminţia lui va dăinui în vecii vecilor. Nu prin lege i-a fost făcută promisiunea lui Abraham. Iosif a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului. (Iată, tatăl tău şi cu mine te-am căutat îngrijoraţi!)

Iosif are un loc deosebit în istoria mântuirii; ca soţ şi tată joacă un rol providenţial lângă Fecioara Maria şi Isus. Este descendent al lui David, "un om drept", ceea ce înseamnă că voia să se conformeze pe deplin cuvântului lui Dumnezeu, pe care îl asculta cu credinţă şi îl îndeplinea în tăcere. Îi transmite lui Isus titlul mesianic de "fiu al lui David", îl salvează de la moartea voită de Irod, îl educă şi-i comunică experienţa de muncitor. Maria, vorbind lui Isus despre Iosif, îi spune fără ezitare: "tatăl tău". După episodul pierderii în templu, se pare că evanghelia îşi ia rămas bun de la Iosif, reţinând icoana vie a sfintei Familii din Nazaret, în mijlocul căreia Isus creştea.

Patronul secundar al diecezei. Aniversarul inaugurării pontificatului papei Francisc (2013)