Miercuri din săptămâna a 28-a de peste an

Duhul Sfânt intervine pentru noi prin strigăte negrăite. Cel drept va locui, Doamne, pe muntele tău cel sfânt. Marta l-a primit în casa ei. Maria şi-a ales partea mai bună.

Tereza cea Mare (1515-1582) s-a născut la Avila (Spania). A avut nouă fraţi şi două surori; citeau împreună vieţile sfinţilor. A intrat la 18 ani în mănăstirea carmelită din Avila. Într-o zi a îngenuncheat în faţa lui Cristos din icoana "Ecce homo" şi l-a rugat să-i dea "o dată pentru totdeauna puterea de a nu-l mai ofensa". Începe o viaţă nouă, plină de suferinţe şi bucurii spirituale, pe care le-a descris în cărţile sale. A fost reformatoare a mănăstirilor din Ordinul Carmelit. La 4 octombrie 1582, în mănăstirea din Alba (Spania), simţind că se apropie sfârşitul, când i s-a adus Împărtăşania, a spus: "Domnul meu şi mirele meu! A venit în sfârşit clipa după care am suspinat cu atâta dor".