Lecturi: Is 43,16-21; Ps 125; Fil 3,8-14; In 8,1-11
Liturghie proprie, Credo, prefaţă pentru Patimile Domnului I
Meditaţie
Iată, toate le voi face noi şi poporului meu îi voi da să bea.
Lucruri mari a făcut Domnul cu noi: inima ne este plină de bucurie.
Am ales să pierd toate pentru Cristos.
Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea.
Pastila zilei
În prima lectură, profetul vrea să reînvie speranţele slabe ale exilaţilor prin vestirea eliberării care va fi ca un exod, având totuşi aspectul unei mari noutăţi: “Iată, fac un lucru nou”. Dincolo de circumstanţele istorice, profeţia lasă să transpară o clară semnificaţie mesianică şi escatologică. Sfântul Paul a simţit angajarea şi viaţa sa devine propunere pentru orice creştin. Conformitatea cu Cristos cere o profundă cunoaştere a Domnului, participare la suferinţele sale şi un continuu efort pentru a ne menţine “în formă”, pentru a ajunge la scop. Pasajul din Evanghelie este o aplicare a spuselor: “Milă vreau, nu jertfă”, “Nu am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi”, “Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să aibă viaţă”.