† DUMINICA a 4-a din Advent

Iată, fecioara va zămisli. Iată vine Domnul; el este împăratul măririi. Isus Cristos, din seminţia lui David, este Fiul lui Dumnezeu. Isus se va naşte din Maria, logodnica lui Iosif, fiul lui David.

Profetul anunţă un semn care poate fi recunoscut şi acceptat numai în umilinţa credinţei: naşterea miraculoasă a lui Emanuel, fiul unei fecioare, semnul dat de Dumnezeu micului “rest” al credincioşilor care, prin credinţa în el, vor fi eliberaţi. A spune că Isus este fiul lui David înseamnă a recunoaşte apartenenţa lui la Israel. A spune că este Fiul lui Dumnezeu înseamnă că istoria mântuirii îl are acum pe “Mesia” al său, capabil să deschidă această istorie naţiunilor. Planul lui Dumnezeu se întâlneşte cu voinţa şi colaborarea Mariei şi a lui Iosif. Maria este floarea întregii omeniri; Iosif este omul drept. Un înger îi spune că Dumnezeu are nevoie de el: zămislirea este opera Duhului Sfânt, dar Iosif trebuie să-l introducă pe copil în descendenţa lui David.