Luni din săptămâna a 18-a de peste an

Legea duhului, care dă viaţă în Cristos Isus, m-a eliberat de legea păcatului şi a morţii. În veci voi cânta, Doamne, milostivirea ta. Voi sunteţi prietenii mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc.

Mai întâi strălucit avocat italian (din Napoli), Alfons (1696-1787), devenit preot la 30 de ani, se dedică predicării evangheliei printre săraci şi fondează Congregaţia "Preasfântul Mântuitor" (a Redemptoriştilor), destinată să evanghelizeze satele. A făcut jurământ de a nu pierde fără folos o clipă; economisirea cu zgârcenie a timpului i-a dat posibilitatea să scrie multe cărţi şi broşuri, cuprinzând îndrumări de viaţă creştină, lămuriri cu privire la probleme discutate în învăţătura şi istoria Bisericii, poezii şi cântări religioase. Mai cunoscute sunt Gloriile Mariei, Vizita la preasfântul sacrament. Numit episcop de "Sfânta Agatha a Goţilor" (Napole) trebuie să abandoneze conducerea congregaţiei sale. Când, după 13 ani, împovărat de infirmităţi, vrea să revină în congregaţia sa, este exclus şi această încercare se adaugă altora de ordin interior. Prin scrierile sale s-a străduit să elibereze morala creştină de rigorismul iansenist, proclamând primatul şi exigenţele iubirii. "Iubiţi-l pe Dumnezeu şi vă veţi elibera de toate". A murit la Pagani (Campania). În ultimii douăzeci de ani de viaţă, urmând cu fidelitate programul din tinereţe, a continuat să scrie, adăugând alte opere ascetice şi teoretice la opera sa vastă.