Lecturi: 1Rg 17,10-16; Ps 145; Evr 9,24-28; Mc 12,38-44
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefaţă duminicală
Meditaţie
Văduva a făcut o pâine mică şi a adus-o profetului Ilie.
Sufletul meu, preamăreşte-l pe Domnul! (sau Aleluia!).
Cristos s-a jertfit pentru iertarea păcatelor.
Această văduvă săracă a pus în casetă mai mult decât toţi ceilalţi.
Pastila zilei
În Evanghelie, Isus pune faţă în faţă prefăcătoria celor bogaţi şi modestia unei femei sărace, care pune în cutia milelor numai doi bănuţi. Gestul acestei văduve ne aminteşte de o altă văduvă, cea din Sarepta Sidonului care, în sărăcia ei, oferă hrană profetului Ilie. Prima merită elogiul lui Isus, cea de-a doua este răsplătită printr-o minune. Epistola compară cultul templului din Vechiul Testament, în care marele preot intra acoperit de sângele victimelor cu liturgia nouă inaugurată de Isus Cristos care intră în cer acoperit de propriul său sânge. Femeia păgână oferă omului lui Dumnezeu o hrană pământească, cea care venea la templu oferă contribuţie pentru jertfe oficiale, pe când noi creştinii oferim sângele Mielului nepătat.
