Luni din săptămâna a 20-a de peste an

Îl va umple Duhul înţelepciunii şi al înţelegerii. Tu, Doamne, eşti partea mea de moştenire. Vreau ca şi ei să fie împreună cu mine acolo unde sunt eu.

Bernard (1090-1153) s-a născut lângă Dijon, în Franţa. Sufletul lui Bernard era stăpânit de două iubiri: crucea lui Isus şi mama. La moartea mamei, Bernard a hotărât să părăsească bucuriile şi splendorile castelului părintesc spre a se retrage în mănăstire. În anul 1111 a intrat în mănăstirea de la Câteaux cu 30 de tovarăşi şi a făcut din mica mănăstire din Burgundia leagănul unui nou ordin. La puţină vreme, a fost ales abate al mănăstirii de la Clairvaux. Scrierile sale, mai ales Comentariul asupra Cântării cântărilor şi Tratatul despre iubirea de Dumnezeu, îl fac cunoscut pe omul cu experienţă mistică şi ştiinţa teologică. De la sfântul Bernard au rămas alte doisprezece tratate spirituale, mai mult de trei sute de predici, peste cinci sute de scrisori. Pentru toate acestea este considerat "ultimul dintre sfinţii părinţi şi la fel de mare cât şi cei mai mari dintre ei". Biserica l-a declarat învăţător al Bisericii. Este un om de acţiune care intervine oriunde Biserica este în pericol. Călătoreşte mult, întemeind 65 de mănăstiri; predică a doua cruciadă, jucând un rol de profet pe lângă papi şi regi, denunţând toate nedreptăţile.