(Din gr. stígma, semn, rană). Răni a căror formă reproduce rănile pricinuite lui Isus în timpul Patimilor sale şi care apar pe trupul unor persoane favorizate de Dumnezeu, la mâini, la picioare, la piept şi pe frunte, fără să fie provocate de vreo intervenţie externă, însoţite de obicei de puternice suferinţe fizice şi morale care amintesc de suferinţele lui Isus, şi pe care nici o intervenţie medicală nu le poate vindeca. Primul şi cel mai renumit caz de persoană stigmatizată este cel al sfântului Francisc de Assisi, care, în 1224, cu doi ani înainte de a muri, a primit stigmatele pe muntele Verna. În secolul nostru se aminteşte cazul lui Padre Pio din Petralcina, capucin italian, mort în 1968.
