(Expr. lat., "şcoală de cântăreţi"). Ansamblu vocal restrâns sau un mic cor care interpretează, în cadrul celebrărilor liturgice, anumite cântece mai dificile sau alte cântece în alternanţă cu adunarea credincioşilor. Acest cor exercită o misiune liturgică proprie: el trebuie să se îngrijească de executarea corespunzătoare a părţilor ce îi revin în funcţie de diferitele genuri de cântări şi să promoveze participarea activă a credincioşilor (cf. PNMR 63). Este bine să existe un cantor sau un dirijor de cor pentru a conduce şi susţine cântarea poporului. În lipsa corului, cantorului îi revine conducerea diferitelor cântări, poporul îndeplinindu-şi partea care îi revine (cf. PNMR 64).
