(Din lat. prímus, cel dintâi). Episcopul care se bucură de prerogative onorifice faţă de ceilalţi episcopi dintr-o ţară, datorită importanţei istorice a diecezei sale. Acest titlu nu comportă nici o putere de jurisdicţie, afară de cazul când se constată altfel în baza unui privilegiu apostolic sau a unei cutume aprobate. În cazul papei, care e şi primatul Italiei, comportă jurisdicţie deplină.