(Din gr. paraklétos, mângâietor, avocat). "Când vesteşte şi promite venirea Duhului Sfânt, Isus îl numeşte Paraclet, literalmente: Cel care este chemat alături, advocátus (In 14,16.26; 15,26; 16,7). Paraclet este tradus de obicei prin Mângâietorul, cel dintâi mângâietor fiind Isus (cf. 1In 2,1)" (CBC 692).
