(Din lat. notárius, secretar, cel care ia notă; actuárius, stenograf). În curia diecezană, persoana numită de episcopul diecezan care are sarcina de a redacta, înregistra şi clasa actele pe care le autentifică prin propria semnătură. Prezenţa sa e necesară la procesele bisericeşti, iar actele nesemnate de el sunt nule. Cancelarul curiei diecezane este şi notar "ad ómnia".
