(Din gr. mistagoghéin, a iniţia, a introduce în mister). În primele veacuri creştine, însemna explicaţia teologică şi simbolică a riturilor liturgice ale iniţierii creştine, care avea loc de obicei în săptămâna a şaptea după Paşte. Sunt renumite catehezele mistagogice ale sfântului Ambroziu, ale sfântului Ciril de Ierusalim şi ale sfântului Ioan Gură de Aur. Conform ritualului iniţierii creştine a adulţilor, promulgat în 1972, mistagogia este ultima perioadă a iniţierii creştine şi are loc după administrarea Botezului, Confirmaţiunii şi Euharistiei. În acest timp se aprofundează misterul pascal prin meditarea Evangheliei, participarea la Euharistie şi practicarea carităţii.
