Treizeci de Liturghii celebrate fără întrerupere timp de 30 de zile pentru sufletul unui credicios răposat. Originea acestei practici se datorează faptului povestit de Papa sfântul Grigore cel Mare (590-604) în lucrarea sa Dialoguri, IV, 57, 13-15. Călugărul Iustus, mort în mănăstirea în care sfântul Grigore era abate, a fost eliberat de suferinţele purgatorului după celebrarea a treizeci de Liturghii pentru sufletul lui.
