(Din lat. interdíctum, interzicere prin decret). Cenzură ecleziastică sau pedeapsă medicinală prin care un credincios, rămânând în comuniune cu Biserica, este lipsit de anumite drepturi, cum ar fi dreptul de a celebra sacramentele (în cazul unui cleric) şi dreptul de a le primi (în cazul unui cleric şi al unui laic). Actualmente interdictul este numai personal nu şi comunitar (de ex., nu poate fi pedepsită cu interdict o dieceză, o parohie, un seminar etc.).
