(Din gr. déka lógoi, zece cuvinte, transformat de sfântul Irineu în dekálogos; în lat. decálogus). Denumire dată celor zece porunci ale lui Dumnezeu, care sintetizează responsabilităţile noastre religioase şi morale. Sunt redactate în Biblie în două variante: Ex 20,1-17 şi Dt 5,6-21. În Catehismul catolic sunt formulate astfel. 1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău: să nu ai alţi dumnezei afară de mine; să nu-ţi faci chip cioplit ca să te închini lui. 2. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în zadar. 3. Adu-ţi aminte să sfinţeşti ziua Domnului. 4. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie ţie bine şi să trăieşti mult pe pământ. 5. Să nu ucizi. 6. Să nu faci fapte necurate. 7. Să nu furi. 8. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău. 9. Să nu pofteşti femeia aproapelui tău. 10. Să nu pofteşti casa aproapelui tău şi nici un lucru ce este al lui.
