Organism colegial, de origine ecleziastică şi cu caracter permanent, constituit din episcopii unei ţări sau ai unui anumit teritoriu, care îndeplinesc împreună anumite funcţii pastorale pentru credincioşii din teritoriul respectiv, cu scopul de a promova binele pe care Biserica îl oferă oamenilor, mai ales prin forme şi metode de apostolat adaptate circumstanţelor de timp şi de loc, conform Dreptului canonic (CDC, can. 447). E o instituţie de ordin pastoral, expresia colegialităţii episcopale; un instrument indispensabil al colaborării între episcopi în slujba poporului lui Dumnezeu. Desigur, Conferinţa episcopală are şi o funcţie legislativă, adică poate da decrete generale, care sunt adevărate legi, dar numai în cazurile prevăzute în mod expres de către drept (cf. CDC, can. 455).
