(Expr. lat., "comunicare în lucrurile sacre"). Participare activă a unui credincios la un act de cult sau chiar la un sacrament în cadrul unei Biserici care nu este în comuniune cu Biserica proprie. Mai este numită şi intercomuniune. Biserica Catolică admite o intercomuniune parţială şi în grade diferite cu Bisericile şi comunităţile ecleziale care nu sunt în comuniune cu ea (cf. UR 8; OE 26-29; CDC, can. 844; 933; 1127).