Acasă Dicționar catolic Benedictini

Benedictini

Dicționar catolic / litera B

Cel mai vechi ordin monahal din Occident, înfiinţat de sfântul Benedict de Norcia (480-547). Principiile de bază ale vieţii benedictinilor sunt: şederea stabilă în mănăstire (stabílitas loci); ascultarea de abate (considerat reprezentantul lui Cristos) împreună cu o conduită morală demnă (conservátio mórum); celebrarea împreună a Liturgiei Orelor (ópus Dei) şi munca manuală (ópus mánuum): óra et labóra (roagă-te şi munceşte!), considerat ca un mijloc puternic de a-l învinge pe diavol. Actualmente benedictinii sunt uniţi în 21 de congregaţii autonome care formează o confederaţie cu centrul la Roma. Fideli devizei lor ora et labora, benedictinii s-au remarcat întotdeauna şi se remarcă şi astăzi prin spiritualitatea lor profundă şi printr-o intensă activitate în domeniul social (agricultura şi construcţiile), în domeniul cultural (în trecut prin copierea de manuscrise şi formarea de biblioteci), în domeniul teologic (îndeosebi la liturgie) şi în cel misionar.